Un proiect de lege care prevede prelungirea mandatelor aleșilor locali, primari, președinți de consilii județene și consilieri, până la 1 noiembrie 2020, a fost depus la Senat și urmează să intre în dezbatere. Pentru elaborarea acestui document și-au dat mâna președintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și deputatul liberal Florin Roman.

„Mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc până la data de 01 noiembrie 2020”, se arată în proiectul depus joi la Senat.

Anunțul cu privire la depunerea proiectului de lege la Senat a fost făcut de președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, care a precizat că este posibil să fie dezbătut în plen chiar vineri, 12 iunie.

„Proiectul a fost depus azi de dimineaţă. O să avem un Birou permanent astăzi (joi – n.r.) şi probabil la Senat o să avem un plen mâine (vineri – n.r.)”, a declarat Robert Cazanciuc.

Conform inițiativei legislative, alegerile locale se vor desfășura undeva până la finalul lunii octombrie, data exacta urmând să fie stabilită prin lege organică adoptată în Parlament. De menționat că până în acum, din 1990, data alegerilor a fost stabilită de Guvern, prin hotărâre. În acest an, prin excepție de la regulă, parlamentul a dorit să-și asume această responsabilitate.

„Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, data alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 se stabileşte prin lege organică, cu cel puțin 60 de zile înaintea votării”, se arată în proiectul de lege depus la Senat.

Organizarea alegerilor intră în sarcina Guvernului

Pe de altă parte, însă, Guvernului îi va reveni sarcina să se ocupe de organizarea alegerilor, să stabilească calendarul acțiunilor electorale și bugetul necesar pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale.

„Guvernul stabilește, prin Hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale și măsurile tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor locale. Hotărârea privind cheltuielile necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale, Hotărârea privind măsurile tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor locale și Hotărârea pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale se publică împreună în MonitorulOficial al României, Partea I”, se arată în proiectul de act normative.

Legea reduce termenele pentru depunerea candidaturilor și numărul minim de semnături din partea susținătorilor pe care trebuie să-l prezinte candidații. Listele de susţinători vor putea fi semnate şi depuse chiar și în format electronic, nu doar pe hârtie ca până acum.

Așa cum reiese și din consultarea numelor autorilor, proiectul de lege privind alegerile locale este rezultatul negocierii și colaborării dintre principalele partide.

Premierul Ludovic Orban a declarat în mai multe rânduri, în trecut, că alegerile locale trebuie să aibă loc la finalul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, imediat după încheierea perioadei de concedii și înainte de o eventuală revenire a pandemiei de coronavirus. El a menționat și datele la care s-a gândit, 27 septembrie sau 4 octombrie.