Pronostic. Alegerile din 2024, pe scena politică românească: Conservatorii PNL și PMP, contra progresiștii de la USR-PLUS.

Pronostic. Alegerile din 2024, pe scena politică românească: Conservatorii PNL și PMP, contra progresiștii de la USR-PLUS. Sursa foto. EVZ

Bătălia dintre conservatorism și neoprogresism și nu între stânga și dreapta va domina alegerile generale din anul 2024 din România, a definit astăzi Rareș Bogdan noua paradigmă a politicii mondiale care se aplică și în România.

“PNL are nevoie de modernizare, de o clarificare din punct de vedere ideologic, doctrinar pentru că marea bătălie în 2024 şi în 2029 va fi diferită. Pentru prima dată în 35 de ani în România nu va fi bătălia între stânga şi dreapta, se va bate între conservatorism, tradiţionalism, valori şi neoprogresism. Asta e bătălia la nivel european și mondial, asta a fost şi în America”, a explicat astăzi prim-vicepreşedintele PNL Rareș Bogdan la emisiunea “Insider Politic” de la Prima TV.

Concret, Rareș Bogdan a conturat cele două blocuri politice care se vor confrunta la alegerile din 2024: conservatori versus progresiști.  În România, curentul progresist este reprezentat de USR-PLUS, iar cel conservator, de PNL și PMP. PSD și UDMR urmează să se lămurească în ce categorie intră.

Exemple de neoprogresism: înlocuirea cuvintelor “mamă” și “tată”

Rareș Bogdan a explicat în ce constau doar câteva dintre diferențele care separă conservatorismul și neoprogresismul, curent definit și ca neomarxist, făcând referire la deciziile controversate adoptate în aceste zile la Bruxelles. Respectiv, înlocuirea cuvintelor “mama” și  “tata” cu termenul “părinte” și cu acceptul privind înfierea copiilor de către cupluri ale minorităților sexuale.

Ne puteți urmări și pe Google News

Alt exemplu prezentat de liderul PNL: înfierea copiilor de către cupluri gay

“Nu suntem de acord cu înfierea copiilor de către cupluri ale minorităţilor sexuale, pentru că lucrul ăsta e o chestie care schimbă lumea”, a declarat liderul PNL care a precizat însă că este de acord cu parteneriatele civile acordate cuplurilor gay. “Am spus foarte clar, sigur că drepturile sunt una şi e cât se poate de normal, parteneriate civile, dar ar trebui să specificăm cât se poate de clar că nu suntem de acord cu înfierea de către cuplurile de minorităţi sexuale de copii, pentru că lucrul ăsta e o chestie care schimbă lumea şi cu asta nu pot fi de acord.”

Rareș Bogdan critică ideologiile progresiste europene

“În rest, cu ei viaţa lor, cu modul în care trăiesc, pentru că au probleme şi au explicat asta şi e foarte normal, cu modul în care lasă moştenire unii de la alţii, soţii ăştia care sunt de acelaşi sex sau, mă rog, indecişi, că acum sunt şi indecişii, şi pot să înţeleg lucrurile astea, în schimb să nu mergem spre schimbarea şi spre creaţia pe care a lăsat-o Dumnezeu. Copiii au venit pe lumea asta în urma unui act consimţit, a iubirii dintre un bărbat şi o femeie. Când va veni un copil pe lume din iubirea dintre două femei sau dintre doi bărbaţi, atunci putem să ne schimbăm opţiunea. Până atunci eu nu mi-o schimb”, a explicat prim-vicepreședintele PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan.

La fel de ferm a fost acesta când a vorbit și despre decizia forurilor europene de a redefini spre dispariție termenii de “mamă” și  “tată”: “Dacă cineva crede că va putea nouă să ne răpească bucuria de a spune ”mamă”, ”tată”, se înşală”. Când va veni un copil pe lume din iubirea dintre două femei sau dintre doi bărbaţi, atunci putem să ne schimbăm opţiunea. Până atunci eu nu mi-o schimb”, a comentat Rareș Bogdan.

Parlamentul European începe dezbaterile pentru impunerea noilor politici progresiste

“Este o aberație. Asta este o aberație. Am văzut multe aberații în lume, dacă cineva crede că va schimba relaționarea și modalitatea...Atunci când apari pe lumea asta și înveți să vorbești s-a constatat că peste 95% dintre copii spun primul cuvânt, mamă (...). Dacă cineva crede că în Parlamentul European sau în alt for internațional va putea nouă să ne răpească bucuria de a spune mamă, tată, se înșeală. Mă voi lupta cu asta. Cu riscul să fiu acuzat că sunt retrograd, să sunt ultraconservator, nu voi accepta și nu cred că vreun parlamentar român va accepta ca aceste cuvinte, mamă și tată, să fie înlocuite. Deocamdată este o recomandare. Dezbaterea începe luni, 22 martie, în Comisia de Drepturi și Libertăți (LIBE) din Parlamentul European” a spus Rareș Bogdan.

Cei 32 de europarlamentari români au de votat o agendă sensibilă

Din Comisia LIBE fac parte mai mulți europarlamentari români printre care și Rareș Bogdan. România este reprezentată în Parlamentul European de PNL, UDMR, PMP care fac parte din Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, USR-PLUS, membrii în Renew Europe de centru-stânga, PSD și Pro România, membri în Partidul Socialiștilor Europeni (PES) de centru-stânga. Rareș Bogdan și-a exprimat optimismul că aceste recomandări ale forurilor europene vor fi respinse de toți cei 32 de europarlamentari români.

Situația este puțin mai complicată decât speranța liderului PNL. Viziunile ideologice dintre partidele românești care au reprezentanți în Parlamentul European și care se referă la subiectele reclamate de Rareș Bogdan s-au manifestat de curând. În urmă cu 10 zile, Parlamentul European a votat o Rezoluție care a decis că Uniunea Europeană este ”Zonă liberă pentru LGBTIQ” (minoritățile sexuale n.r.). Rezoluție care, ideologic, este compatibilă cu intențiile forurilor europene de excludere a cuvintelor “mamă” și “tată” din dicționarul instituțional al UE. Rezoluția P.E. nu are caracter juridic, este, deocamdată, o recomandare către statele UE.

USR-PLUS au votat pro-LGBTIQ, PNL și PMP au votat contra

Europarlamentarii USR-PLUS reuniți în grupul european de centru-stânga  Renew Europe condus de Dacian Cioloș au votat în integralitate Rezoluția. Cine este interesat să studieze site-ul Renew Europe va constata că toate comunicările din ultimul timp ale liderului PLUS, Dacian Cioloș, șeful grupului Renew sunt doar pe susținerea acestor teme. Europarlamentarii PNL și PMP au votat împotriva Rezoluției P.E.

În România, curentul progresist e reprezentat de USR-PLUS

În România, curentul progresist definit și cu termenul de neomarxist este reprezentat de USR-PLUS. Liderii USR-PLUS s-au exprimat de mai multe ori împotriva valorilor istorice, culturale și creștine ale societății românești, atât prin declarații publice cât și prin proiecte de lege. Un exemplu recent de gândire progresistă se regăsește în declarația primarului USR de la sectorul 1, Clotilde Armand, care circulă pe social-media: “Occidentul nu mai are nevoie de religie chiar dacă există încă mulți oameni...Dar nu mai are nevoie de această parte spirituală, de suflet”.

Și marea majoritate a europarlamentarilor PSD au votat Rezoluția Parlamentului European. Fapt care l-a nemulțumit pe liderul informal al PSD, sociologul Vasile Dîncu,  care a declarat încruntat că de acum încolo europarlamentarii PSD vor vota doar după ce primesc acordul conducerii centrale a partidului.

Ludovic Orban declară că PNL susține valorile tradiționale ale românilor

Președintele PNL Ludovic Orban a declarat că nici el și nici partidul său nu sunt de acord cu ultimele măsuri luate sau avansate de forurile europene pe aceste subiecte. Din grupul europarlamentarilor PNL în număr de 10, doar unul a  votat Rezoluția P.E.

Teoretic, în România, PNL, PMP și UDMR sunt partidele care, revendicându-se ca fiind creștin-democrate, intră în definiția dată de Rareș Bogdan, de partide conservatoare. Liderul PNL a dat și exemple de partide conservatoare din alte țări: Partidul Republican din SUA sau Partidul Conservator din Marea Britanie.

În anul 2024, în România vor avea loc patru rânduri de alegeri

În Vest, partidele de centru-stânga sau de stânga s-au definit ca fiind progresiste sau neomarxiste de peste 15 ani. Corespondentul lor în România sunt PSD și USR-PLUS. Ultimele poziții ale liderului informal al PSD, Vasile Dîncu, arată că acesta intenționează să tamponeze etichetarea partidului său cu definiția occidentală de progresist sau neomarxist. Liderii USR-PLUS nu s-au pronunțat pe aceste controverse.

În anul 2024, în România se vor desfășura patru tururi de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.