Proiectul Dianei Șoșoacă privind Unirea cu Republica Moldova provoacă unde de șoc la Chișinău. Reacțiile vehemente ale lui Igor Dodon și Ion Ceban
- Nicolae Comănescu
- 24 iunie 2026, 22:44
Ion Ceban. Sursa foto: Primăria municipiului Chișinău
Un proiect de lege extrem de controversat, inițiat de partidul S.O.S. România și condus de Diana Șoșoacă, a trecut tacit de Camera Deputaților de la București, declanșând un adevărat cutremur politic pe scena publică din Republica Moldova, anunță newsmaker.md.
Documentul propune unirea oficială a celor două state și obligarea Guvernului de la București să demareze negocieri imediate în acest sens. Reacțiile din partea liderilor opoziției proruse de la Chișinău nu au întârziat să apară, fiind de o agresivitate verbală extremă.
Proiectul Dianei Șoșoacă privind Unirea cu Republica Moldova provoacă unde de șoc la Chișinău
Printre primii care au reacționat public se numără edilul capitalei moldovene, Ion Ceban. Acesta se află într-o situație tensionată cu autoritățile române, având o interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen valabilă pentru o perioadă de cinci ani. Liderul mișcării politice MAN a atacat dur documentul adoptat tacit în Parlamentul României, catalogându-l drept un atentat la independența statului vecin.
„Respectarea statului de drept şi a voinţei cetăţenilor este fundamentală pentru viitorul ţării. Vom apăra ferm aceste principii şi parcursul democratic al Republicii Moldova. Noi nu ne vindem ţara şi condamnăm orice declaraţie a politicienilor în contextul distrugerii ţării. Oamenii sunt singurii care decid”, a scris primarul Ion Ceban pe rețelele de socializare, conform informațiilor oferite de publicația citată.

Diana Șoșoacă. Sursă foto: captură video
Igor Dodon cere explicații Guvernului PAS și Maiei Sandu
O poziție la fel de vehementă a avut-o și fostul președinte socialist al Republicii Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat în Parlamentul de la Chișinău. Acesta consideră că un astfel de demers legislativ venit de peste Prut are un potențial distructiv major, capabil să distrugă definitiv relațiile diplomatice dintre cele două state vecine.
Dodon a profitat de ocazie pentru a lansa un atac frontal la adresa partidului de guvernământ de la Chișinău, cerând imperativ o poziție oficială din partea Executivului condus de PAS.
„Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate şi încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naţionale ale ţării noastre şi serveşte intereselor străine. Aşteptăm o reacţie din partea Chişinăului. Tot poporul moldovenesc vrea să vadă dacă Maia Sandu şi PAS ar accepta Unirea care presupune dispariţia statului moldovenesc sau se vor opune în mod categoric”, a transmis liderul PSRM.
Până în acest moment, reprezentanții formațiunii politice PAS nu au oferit un răspuns oficial solicitărilor presei cu privire la proiectul legislativ propus de S.O.S. România sau la acuzațiile aduse de opoziția pro-rusă.
Cum a trecut proiectul Dianei Șoșoacă de Camera Deputaților
Din punct de vedere legislativ, parcursul proiectului în Parlamentul României a fost unul strict tehnic, fără susținere politică reală din partea partidelor mari. Înregistrat pe data de 14 aprilie, documentul primise anterior avize negative atât din partea Executivului, cât și din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului.
Cu toate acestea, din cauza expirării termenului legal pentru dezbatere și vot în plenul Camerei Deputaților, propunerea a fost considerată adoptată tacit. Actul normativ urmează să fie trimis către Senat, care este cameră decizională în acest caz, în forma sa inițială. Textul prevede ca Parlamentul de la București să decidă reunificarea și mandatează Guvernul să înceapă de urgență, imediat, tratativele cu Chișinăul.
Poziția oficială a Maiei Sandu privind o eventuală unire
Deși opoziția pro-rusă folosește acest incident legislativ pentru a inflama spiritele, președinta Maia Sandu a menținut mereu o linie democratică și clară. În cursul acestui an, șefa statului a subliniat că un asemenea scenariu istoric depinde exclusiv de opțiunea liber exprimată a populației. Ea a precizat că ar susține ideea unirii doar în condițiile în care cetățenii Republicii Moldova s-ar exprima majoritar în favoarea acestui proiect în cadrul unui referendum național.
Mai mult, în luna mai, pe parcursul unei vizite oficiale la Strasbourg, Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că reunificarea cu România ar putea fi evaluată ca o alternativă strategică pentru integrarea în Uniunea Europeană, în eventualitatea în care procesul de aderare pe cale separată ar fi blocat sau ar stagna excesiv. Cu toate acestea, datele sociologice recente din Republica Moldova arată că numărul cetățenilor care susțin activ această variantă nu este deocamdată suficient pentru a produce o schimbare constituțională.
Din punct de vedere istoric, poziția de principiu a Bucureștiului rămâne deschisă. Pe data de 27 martie 2018, la centenarul Unirii Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație solemnă prin care garanta că România va fi întotdeauna pregătită să răspundă pozitiv oricărui demers legitim de reunificare, cu condiția ca dorința să vină direct din partea cetățenilor Republicii Moldova.