Fenomenul tăcut care afectează milioane de români. Ce este zgomotul alimentar și cum ne influențează viața de zi cu zi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Gândurile legate de mâncare pot deveni o prezență constantă și apăsătoare în viața de zi cu zi, afectând nu doar starea fizică, ci și sănătatea mentală și relațiile sociale. Un studiu recent oferă o imagine clară asupra modului în care românii se raportau la alimente și la propriul corp, evidențiind o problemă profundă din societatea actuală.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.319 respondenți și a analizat frecvența gândurilor despre mâncare, mâncatul pe fond emoțional, factorii declanșatori din mediu, metodele de compensare și gradul de cunoaștere a conceptului de zgomot alimentar. Termenul a fost definit din punct de vedere științific anul trecut în publicația Nutrition & Diabetes, iar datele au fost făcute publice printr-un comunicat transmis de Novo Nordisk.

Fenomenul tăcut care afectează milioane de români. Ce este zgomotul alimentar și cum ne influențează viața de zi cu zi

Rezultatele studiului arată că 71% dintre participanți au gânduri legate de mâncare chiar și atunci când nu resimt senzația fizică de foame. Pentru 27% dintre aceștia, astfel de gânduri apar frecvent sau foarte frecvent pe parcursul unei zile.

Modul în care este perceput acest fenomen variază în rândul populației. Doar 17% dintre români pun această stare pe seama lipsei de voință. În schimb, o treime dintre respondenți, respectiv 33%, consideră că gândurile obsesive despre hrană sunt cauzate de nivelul de stres, de stările emoționale și de mediul în care își desfășoară activitatea.

Alimente. Sursa foto: Pixabay

Mâncatul emoțional și comportamentele ascunse

Legătura dintre emoții și alimentație este extrem de puternică. Studiul indică faptul că 77% dintre români mănâncă, cel puțin uneori, ca reacție la stări de tristețe, anxietate, stres, oboseală sau plictiseală. Doar 39% dintre respondenți au declarat că se hrănesc doar atunci când le este foame cu adevărat, în timp ce pentru aproape 10% mâncarea reprezintă un mecanism direct de alinare.

Efectele psihologice ale acestor obiceiuri se manifestă adesea prin izolare sau secretomanie. Astfel, 21% dintre persoanele chestionate au recunoscut că aleg să mănânce pe ascuns sau că evită să fie văzute de alții în timp ce consumă anumite alimente.

Vinovăția și metodele de compensare

Un procent masiv de 70% dintre români resimt stări de frustrare, vinovăție sau regret după ce consumă o cantitate de mâncare mai mare decât cea intenționată inițial. Doar 6,7% dintre cei chestionați au afirmat că simt o stare de plăcere după un astfel de moment.

Pentru a diminua efectele unui episod considerat excesiv, mulți apelează la măsuri de compensare. Studiul arată că 21% dintre români impun restricții alimentare drastice, 14% fac exerciții fizice suplimentare, alți 14% sar peste mesele următoare, iar 12% traversează stări de autocritică și reproșuri mentale intense.

Factorii din mediu care declanșează pofta de mâncare

Expunerea la imagini și reclame culinare reprezintă un alt factor determinant. Un procent de 37% dintre respondenți se simt expuși des sau foarte des la conținut legat de mâncare într-o zi obișnuită.

Cel mai puternic declanșator al poftei rămâne mirosul de mâncare, urmat de vitrinele și rafturile din magazine pentru 10% dintre respondenți și de reclamele de la televizor sau din mediul online pentru 7% dintre aceștia.

Presiunea imaginii corporale în sezonul estival

Imaginea corporală generează, de asemenea, o presiune semnificativă. Peste jumătate dintre respondenți, mai exact 53%, simt presiune legată de aspectul lor fizic înainte de a merge la mare sau la piscină, iar pentru 23% dintre ei această stare apare foarte des.

În sezonul estival, 48% dintre români încearcă să se abțină de la dulciuri și alte tentații înainte de vacanță, 19% cresc intensitatea antrenamentelor la sală, 14% își doresc să slăbească rapid câteva kilograme pentru a arăta mai bine în costum de baie, iar 8% apelează la soluții de gestionare a greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.

Apelul redus la specialiști în lupta cu obezitatea

Aceste date apar într-un context epidemiologic îngrijorător pentru România. Conform raportului World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din țara noastră trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se încadrează în categoriile de suprapondere sau obezitate, situație considerată o provocare majoră de sănătate publică.

Cu toate că 51% dintre români au încercat în ultimul an să urmeze o dietă sau să mănânce mai echilibrat, un procent extrem de redus a căutat sprijin profesionist. Doar 3% au consultat un medic, 3% au apelat la un nutriționist, 1% au mers la un psiholog sau terapeut, iar 4% au utilizat soluții medicale sau farmacoterapie pentru controlul greutății.