Probleme legislative. Legea reorganizării Guvernului, contestată de Bolojan
- Andrei Pospai
- 16 aprilie 2025, 13:39
Guvernul României. Sursa foto: gov.roPreședintele interimar Ilie Bolojan a trimis, miercuri, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 153/2024, care stabilește măsuri de reorganizare a administrației publice centrale.
Principalul motiv al reexaminării îl reprezintă inconsecvențele procedurale privind clasificarea juridică a legii, care a fost considerată organică la Camera Deputaților și ordinară la Senat.
„Este necesară respectarea rigorilor constituționale în ceea ce privește adoptarea legilor organice.
Procesul legislativ trebuie să fie clar și în concordanță cu prevederile fundamentale”, a explicat Ilie Bolojan în cererea adresată Parlamentului.
Reorganizare în structura guvernamentală
Actul normativ prevede schimbări semnificative în organizarea ministerelor. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va fuziona prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care va fi desființat complet.
Totodată, legea de reorganizare a Guvernului stipulează că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va fi desființat, iar patrimoniul și atribuțiile acestuia vor fi împărțite în două structuri distincte.
În urma acestei reorganizări, se va înființa Autoritatea Națională pentru Cercetare, care va fi subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

Ilie Bolojan. Sursa foto: Captură video
În același timp, Autoritatea pentru Digitalizarea României va fi transferată în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
„Deciziile privind reorganizarea trebuie să fie bine fundamentate și să respecte principiile de eficiență administrativă.
Este important ca această tranziție să fie făcută în mod transparent și predictibil”, a declarat un oficial guvernamental implicat în elaborarea proiectului.
Rolul viceprim-miniștrilor și alte modificări
Reorganizarea prevede și schimbări în atribuțiile viceprim-miniștrilor, care vor fi stabilite prin decizie a prim-ministrului.
Viceprim-ministrul fără portofoliu va avea un rol extins, fiind responsabil de coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din cadrul aparatului guvernamental.
De asemenea, această funcție va aviza toate proiectele de acte normative care au impact bugetar, ceea ce îi conferă o influență semnificativă asupra deciziilor financiare ale Guvernului.
„Este esențial ca aceste atribuții să fie clar definite și să existe un echilibru între puterile guvernamentale.
Transparența în acest proces este fundamentală”, a explicat un expert în administrația publică.