Primăria Capitalei se împrumută cu 153 milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic

Primăria Capitalei se împrumută cu 153 milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismicClădiri cu risc seismic. Sursa foto: Arhiva EVZ

Capitala se împrumută cu 153 milioane de euro pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic, potrivit unei hotărâri a Consiliului General, adoptată miercuri. Orașul are deja finanțare nerambursabilă de 360.000.000 euro pentru consolidarea a 89 de clădiri. Mai sunt necesare 5 miliarde de euro pentru restul de urgențe: 700 clădiri (rezidențiale și publice), 261 de școli, 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere.

Consolidare clădiri: Primăria Capitalei garantează un credit de 153 milioane euro

Pentru a continua lucrările de consolidare din București, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădiririlor cu Risc Seismic (AMCCRS) a solicitat CGMB garantarea unui împrumut de 153.000.000 milioane de euro. Banii vor asigura finanțarea pentru extinderea programului de consolidare din București, a precizat primarul general interimar, Stelian Bujduveanu.

Stelian Bujduveanu

Sursa foto: Arhiva EVZ

Cu aceste fonduri vom întări blocuri de locuințe, monumente istorice, clădiri emblematice, muzee și case memoriale, protejând astfel patrimoniul cultural al Bucureștiului și asigurându-i viitorul.

Primăria Capitalei, prin AMCCRS a atras aproximativ 2,48 miliarde lei. Din acești bani, 2,20 miliarde lei provin din Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic.

Consolidare clădiri: Creditul, necesar pentru co-finanțare proiecte prin PNRR

AMCCRS utilizează deja finanțare nerambursabilă pentru București și a deschis 17 șantiere.

Am obținut 60 de milioane de euro, prin PNRR, bani care sunt deja alocați pentru consolidarea a 17 clădiri (14 imobile rezidențiale și 3 clădiri publice). Pentru alte 72 de clădiri am obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 300 milioane de euro, prin Programul Național de Finanțare a Clădirilor cu risc seismic - ordonanțat de Ministerul Dezvoltării. Ordinul de ministru pentru finanțarea acestor lucrări este deja semnat, a anunțat directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu.

Consolidare clădiri: Finanțarea PNRR acoperă doar o treime din costuri

Directorul AMCCRS a precizat că sumele obținute prin PNRR acoperă doar o treime din valoarea reală a lucrărilor. Problema a apărut din cauza costurilor standard stabilite de finanțator.

Nevoia reală de a finanța lucrările pentru cele 17 imobile din PNRR este de 200 milioane de euro, nu 60 de milioane cât au fost alocate. Asta deoarece PNRR finanțează un cost standard de 700 euro metrul pătrat. Costul real este - ca medie - între 1.600 și 2.000 euro metrul pătrat de consolidare. Când s-a făcut ghidul de finanțare și s-au făcut evaluările, nu a existat o corelare între prețul standard stabilit prin PNRR și realitatea prețurilor pieței.

Diferența de la 60 milioane euro până la necesarul real, de 200 milioane euro, va fi acoperită din creditul aprobat, miercuri, de CGMB.

Consolidare clădiri: Cinci miliarde lei - necesarul de investiții de urgență în București (Raport BM)

Un Raport al Băncii Mondiale ne spune că în București există 20.000 de imobile vulnerabile la riscul seismic. Este vorba despre clădiri realizate înainte de anul 1977, care au fost construite fără un cod de proiectare și din materiale care nu respectă standardele de calitate și siguranță, cerute astăzi în execuția unor imobile.

Bloc cu risc seismic

Bloc. Sursa foto: Facebook/Nicușor Dan

Dintre acestea, aproximativ 2.500 de clădiri necesită intervenții urgente pentru consolidare, cu următoarea ordine de priorități:

  • Aproximativ 400 de clădiri aflate în Risc seismic I (se prăbușesc la cutremur).
  • Aproximativ 450 de clădiri aflate în Risc seismic II (suferă degradări majore, nu mai pot fi locuibile).
  • 261 de imobile în care funcționează școli (construite înainte de anul 1977), 19 spitale, 34 de poduri și pasaje rutiere, 1.500 de clădiri publice și rezidențiale construite înainte de anul 1977

Raportul Băncii Mondiale estimează un necesar de aproximativ 5 miliarde de euro pentru intervenții de urgență la aceste obiective.