„O minciună gogonată. E a nu știu câta știre falsă care a fost lansată în special de un site de știri, nici măcar nu-i pronunț numele. Rog reprezentanții media atunci când vor să difuzeze o informație care mă privește, să mă sune. Toţi jurnaliștii mă cunosc, știu că răspund la telefon, știu că spun adevărul și îi rog să mă sune. Pe cei care sunt jurnaliști. Pe cei care vor să dezinformeze în mod deliberat, le spun de pe acum: nu mai daţi știri false, pentru că până la urmă va trebui să iau măsuri împotriva acestei avalanșe de fake news-uri care sunt promovate de unul, două site-uri de știri. Nu există nici cea mai mică discuție în momentul de față despre remanierea guvernamentală.

Toți miniștrii guvernului pe care îl conduc sunt implicați la maxim în eforturile pe care le facem pentru a lupta cu succes împotriva epidemiei și pentru a lua toate măsurile care se impun pentru a apăra sănătatea și viața oamenilor și, de asemenea, pentru a repune în mișcare economia românească, pentru a asigura o reluare a activității economice și o relansare economică cât mai rapidă, a spus premierul.

În legătură cu eventualele greșeli pe care le-ar fi făcut membrii guvernului pe care-l conduce, Orban  recunoscut că astfel de greșeli există, dar încearcă să le corecteze.

„Nu există om fără de greșeală. Sigur că mai greșim, important e să recunoaștem atunci când greșim, să corectăm eventualele greșeli şi să le corectăm cât mai repede. Ați avut un exemplu în privința înțelegerii care a existat între Ministerul Afacerilor Interne și Biserica Ortodoxă Română, Preafericitul Patriarh. Prima formă nu a corespuns obiectivelor de reducere la maxim a riscurilor privitoare la organizarea sfintei sărbători de Paști. Nu au trecut nici 24 de ore și am corectat forma respectivă și datorită reacției opiniei publice, de care am ţinut cont și, până la urmă, s-aa adoptat o formă de colaborare, de protocol de colaborare care a asigurat o desfășurare cât se poate de sigură a sărbătorilor de Paști și care nu a adus la creșterea numărului de infecţii așa cum prognozaseră unii și alții. Au mai fost și alte situații. De exemplu, a fost situația aglomerării de la Cluj, din prima zi, cu muncitorii care au plecat în Germania…

Puțină lume a arătat ce s-a întâmplat a doua zi, după ce noi am luat toate măsurile, după ce ministrul transporturilor a emis ordinul în care instituit regulile privind plecarea muncitorilor. Practic, parcarea care era înțesată cu o zi înainte a fost o parcare în care oamenii au fost puși la distanțele normale și fireşti, distanța minimă de protecție, distanța fizică de protecție sanitară, de asemenea, toți au avut măști, toţi s-au îmbarcat într-o organizare foarte eficientă, tocmai datorită măsurilor care au fost dispusă de ministrul transporturilor, de prefectul de Cluj, de Comitetul pentru Situații de Urgență.

Şi aici, cu plecările, am văzut că este o întreagă propagandă pe tema asta, că noi vindem muncitori în alte ţări. Le spun celor din PSD, care lansează aceste enormităţi, că cei mai mulţi dintre cei care au plecat la muncă în Germania, care pleacă în Austria, care pleacă în Italia sau pleacă în Spania se reîntorc la muncile sezoniere în care au mai fost cu 7 ani în urmă, cu 6 ani în urmă, cu 5 ani în urmă, când erau ei la guvernare.

Noi nu i-am acuzat atunci că vând muncitorii, că noi umilim românii şi îi trimtem la muncă în Germania. Pentru că este un lucru firesc, România est o ţară a Uniunii Europene, Uniunea Europeană are la bază principiul libertăţii de mişcare a oamenilor, a ideilor, a mărfurilor. Orice cetăţean este liber, în măsura în care consideră că găseşte un loc de muncă în altă ţară europeană, să se ducă şi să lucreze în ţara europeană respectivă.

Nimeni nu ne-a întrebat pe noi, dintre cei care s-au dus să muncească şi, care – repet – peste 80% dintre ei nu s-a dus prima oară să muncească în Germania, s-au dus a nu ştiu câta oară să muncească în Germania, nimeni nu ne-a întrebat pe noi, pentru că cei mai mulţi n-au plecat prin agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, cei mai mulţi au plecat pe baza relaţiilor personale pe care le aveau din anii atenriori, în care au lucrat la fermele unde au lucrat, iar mulţi dintre ei şi-au adus şi prieteni şi rude, pentru că oferta este destul de generoasă, venitul unui muncitor în fermele de sparanghel este un venit de până la 2 mii de euro, care este un venit relativ mare în comparaţie cu venitul pe care ar putea să-l obţină din activităţi agricole în România şi este firesc, normal, că unii dintre ei au plecat.

Mai mult decât atât, noi am aveam o înţelegere, statul german /…/ în legislaţie, ştiţi că a fost situaţia celor douăzeci şi ceva de muncitori cărora nu li s-au plătit salariile, pentru că ferma unde lucraseră a intrat în insolvenţă. Statul german asigură plata salariilor pentru astfel de situaţii, în cazul în care angajatorul nu are resursele financiare pentru a face plata salariilor. Ca atare eu cred că toate aceste subiecte trebuie abordate cu responsabilitate şi mai ales dintr-o europeană şi mai ales ţinând cont de interesul şi de dorinţa de a nu pune beţe în roate unor oameni care se duc să muncească, sa câştige nişte venituri care pot să le permită să aibă o viaţă decentă” a conchis premierul.