Premierul Franței anunță noi reforme după adoptarea bugetului. Lecornu exclude candidatura la prezidențiale

Întărit de adoptarea bugetului pentru 2026, prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, și-a prezentat în acest weekend agenda pentru restul mandatului și a reiterat că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale de anul viitor, relatează Politico. „2026 va fi un an productiv pentru francezi. Ne vom concentra pe aspectele esenţiale”, a scris Lecornu duminică, într-o postare pe rețelele sociale. „În ceea ce priveşte aceste probleme, nu putem aştepta până la alegerile prezidenţiale”, a adăugat el.

Premierul Franței, priorități după adoptarea bugetului pe 2026

După ce săptămâna trecută a reușit, în cele din urmă, adoptarea bugetului pentru 2026, Lecornu intenționează să se concentreze asupra dosarelor considerate urgente, rămase în așteptare din cauza dezbaterilor prelungite privind finanțele publice.

Într-un interviu acordat mai multor publicații locale din Franța, premierul a anunțat că guvernul va prezenta în zilele următoare legea privind programarea energetică, document care stabilește strategia energetică a Franței până în 2035 și care înregistrează o întârziere de peste doi ani.

Energie, apărare și reforme structurale

Sébastien Lecornu a precizat că acest text va fi adoptat sub forma unui decret guvernamental până la sfârșitul săptămânii. Documentul va confirma construirea a șase noi reactoare nucleare, cu posibilitatea adăugării altor opt, și va fixa obiectivul ca 60% din consumul de energie să provină din electricitate până în 2030. Totodată, premierul a anunțat o actualizare a legii de programare militară multianuală, pentru a reflecta o creștere a cheltuielilor de apărare cu 6,5 miliarde de euro în 2026.

Ce acte sunt necesare pentru eliberarea unui pașaport și cât durează procesul

Securitate drastică la o instanţă din Chişinău. În sălile de judecată nu mai ajung nici justiţiabilii. Video

Pe lista priorităților se află și o reformă care vizează redefinirea raporturilor de putere în cadrul administrației centrale, precum și măsuri destinate combaterii deficitului de medici și a crizei locuințelor. Duminică, guvernul a adoptat noi măsuri pentru limitarea fraudelor din sistemul de asistență medicală destinat străinilor aflați ilegal pe teritoriul Franței, mecanism pe care partidul de extremă dreapta Rassemblement National dorește să îl desființeze.

În contextul intensificării competiției pentru succesiunea președintelui Emmanuel Macron în 2027, Lecornu a repetat că nu va intra în cursa prezidențială. El a confirmat, de asemenea, intenția de a opera o remaniere guvernamentală înainte de finalul perioadei de rezervă care precede alegerile municipale, respectiv până la 22 februarie.

Ministrul culturii, Rachida Dati, care candidează pentru funcția de primar al Parisului, este așteptată să părăsească guvernul, alături de alți miniștri.

Emmanuel Macron. Sursă foto: Facebook

Premierul Franței, singurul politician care a făcut parte din toate guvernele Macron

În vârstă de 39 de ani, Sébastien Lecornu este singurul politician care a făcut parte din toate guvernele numite de Emmanuel Macron. Cu orientare de dreapta, el a părăsit partidul Les Républicains în 2017 și s-a alăturat formațiunii centriste Renaissance, susținută de președinte. În cadrul executivului, a ocupat mai multe funcții, de la secretar de stat pentru tranziție ecologică, la ministru al autorităților locale și al teritoriilor de peste mări, remarcându-se în special ca ministru al forțelor armate în perioada războiului din Ucraina.

La 9 septembrie 2025, Lecornu a fost numit prim-ministru de Emmanuel Macron, după demiterea guvernului Bayrou în urma unui vot de neîncredere în Adunarea Națională. A demisionat la 6 octombrie 2025, după doar 26 de zile în funcție, cel mai scurt mandat din istoria celei de-a Cincea Republici, rămânând premier interimar până la reconfirmarea sa, la 10 octombrie 2025.

Buget adoptat după un maraton politic

După negocieri dificile, premierul a reușit lunea trecută adoptarea definitivă a bugetului de stat pentru 2026, după respingerea ultimelor moțiuni de cenzură în Adunarea Națională. Guvernul a reușit să promulge textul prin angajarea răspunderii, în baza articolului 49.3 din Constituție, cu sprijinul socialiștilor.

Negocierile bugetare au dominat scena politică franceză aproape doi ani, după alegerile anticipate din 2024, care au produs un parlament fără majoritate, și pe fondul unei deteriorări accentuate a finanțelor publice, notează Reuters. Aceste dispute au dus la căderea a doi prim-miniștri, au destabilizat piețele de datorii și au generat îngrijorări în rândul partenerilor europeni ai Franței.

În pofida unei numiri considerate haotice, în două etape, în octombrie, Lecornu a reușit să obțină sprijinul parlamentarilor socialiști prin concesii costisitoare, dar bine calibrate, consolidându-și poziția politică. Doi foști prim-miniștri ai lui Macron, Edouard Philippe și Gabriel Attal, se pregătesc pentru cursa prezidențială.

Deși popularitatea lui Lecornu a crescut în ultimele luni, fragmentarea centrului politic și lipsa unor alegeri primare ridică semne de întrebare privind șansele unui candidat mainstream de a ajunge în turul al doilea al prezidențialelor, unde ar putea înfrunta extrema dreaptă, condusă fie de Jordan Bardella, fie de Marine Le Pen.