Deficit bugetar. Sursa foto: Pixaby
Din cuprinsul articolului
Franța coboară în clasamentul țărilor bogate din Uniunea Europeană și riscă să dobândească „statul de lume a treia”, a avertizat un fost funcționar public. Mai exact, Franța a coborât pe locul doi după ce a înregistrat în ultimii trei ani o avere pe cap de locuitor sub media blocului comunitar, potrivit datelor Eurostat, informează Express.
Franța coboară în clasamentul bogăției
Potrivit experților, deciziile guvernamentale din ultimii ani ale Franței au slăbit competitivitatea și au amplificat dezechilibrele financiare, generând un sentiment de panică în rândul populației și al mediului de afaceri.
Considerată mult timp una dintre cele mai prospere economii ale Europei, Franța a pierdut teren în mod vizibil, coborând ferm în eșalonul secund. Datele Eurostat arată că, timp de trei ani la rând, averea pe cap de locuitor a rămas sub media de referință a Uniunii Europene distanțându-se semnificativ de Germania.
Evoluția este cu atât mai relevantă cu cât Italia, aflată în 2020 cu peste 10% sub nivelul Franței, a reușit să recupereze rapid diferența. În 2024, produsul intern brut pe cap de locuitor aproape că a egalat valorile franceze, ajungând la 59.453 de dolari în Italia, față de 59.683 de dolari în Franța, potrivit celor mai recente estimări.
Avertisment: Franța a intrat într-o „spirală infernală”
Nicolas Baverez, fost înalt funcționar public, susține că Franța se află pe o traiectorie periculoasă. Într-un articol publicat în Le Figaro, el compară situația actuală a țării cu cea a Argentinei, invocând instabilitatea economică cronică a statului sud-american.
Potrivit lui Baverez, Franța riscă să alunece spre un declin structural profund, ajungând, în timp, la un nivel de dezvoltare „specific statelor din lumea a treia”. Avertismentele vin în contextul în care guvernul de la Paris a adoptat luni bugetul amânat pentru 2026.
Criză economică. Sursa foto: Pixabay
Bugetul permite majorarea cheltuielilor militare, dar presupune și menținerea unui nivel ridicat al taxelor și al cheltuielilor publice, pe fondul presiunilor exercitate de Uniunea Europeană și de agențiile de rating, care cer măsuri ferme pentru reducerea datoriei.
La rândul său, profesorul de drept Frédéric Douet critică strategia autorităților, calificând politicile actuale drept „costisitoare și ineficiente” și avertizând că acestea vor conduce la o sărăcire treptată a populației.
În opinia sa, clasa politică mizează excesiv pe creșterea taxelor ca soluție universală, fără a aborda cauzele structurale ale problemelor economice.
Premierul a înghețat majorarea controversată a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani
Bugetul prezentat în această săptămână a evidențiat, totodată, faliile adânci dintr-un parlament francez tot mai fragmentat. Negocierile dificile și lipsa unui consens au fost confirmate de faptul că prim-ministrul Sébastien Lecornu s-a confruntat luni cu două moțiuni de cenzură.
În absența unei majorități parlamentare stabile, șeful guvernului a fost nevoit să acorde concesii Partidului Socialist. Printre acestea se numără înghețarea majorării controversate a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, reformă susținută de președintele Emmanuel Macron.
Mediul de afaceri va fi, de asemenea, afectat
Deși Franța rămâne a doua cea mai mare economie din Uniunea Europeană, autoritățile încearcă să reducă un deficit bugetar estimat la 5% din PIB. În acest context, cheltuielile publice ar urma să scadă ușor, de la 56,8% la 56,6% din produsul intern brut în cursul acestui an.
Mediul de afaceri va resimți însă presiuni fiscale suplimentare, bugetul prevăzând noi majorări de taxe. Printre măsuri se află o taxă excepțională aplicată profiturilor marilor companii, care ar urma să aducă statului aproximativ 7,3 miliarde de dolari până în 2026.
Cu toate acestea, datoria publică, care se ridică în prezent la 3,4 trilioane de euro (2,9 trilioane de lire sterline), este prognozată să continue să crească în acest an. Mai trebuie menționat faptul că Franța a devenit în septembrie anul trecut statul cu cea mai mare datorie publică consolidată din Uniunea Europeană, în termeni absoluți.
