Ursula - ,,mama tuturor afacerilor’’

Sursa foto: Arhiva EVZ

The mother of all deals - ,,mama tuturor afacerilor’’. Este titlul pe care cotidianul The Guardian, inspirat de discursul de la New Delhi al Ursulei von der Leyen, l-a dat acordului de liber schimb semnat zilele trecute de Uniunea Europeană și India.

La aproape 20 de ani de la debutul negocierilor, în 2007 – întrerupte însă în 2015 și reluate în 2022 – Bruxelles și New Delhi creează o piață-cadru de 2 miliarde de persoane, 25% din PIB-ul global și 34% din comerțul mondial. Schimburi actuale, 180 miliarde de euro. Pentru europeni înseamnă mai mult – astăzi, dar mai ales în perspectivă – decât acordul cu țările din Mercosur, care a fcut atâta vâlvă, oarecum justificat.

În rândurile de mai jos, voi încerca să analizez beneficiile aduse europenilor de  Acordul de la New Delhi și mai ales, românilor.

Dreptatea doamnei Ursula

,,Europa și India scriu astăzi o pagină de istorie. Am încheiat cel mai important acord din toate timpurile. Este doar începutul. Vom consolida ulterior relația noastră strategică’’ – aprecia von der Leyen în vizită la New Delhi. Nu am fost și nu sunt un admirator al doamnei Ursula, dar trebuie să recunosc că aici are dreptate. Cuvintele nu sunt lipsite de greutate.

Implementarea acordului înseamnă reducerea taxelor vamale pentru mai mult de 96% din mărfurile europene exportate pe piața indiană, din domenii extrem de importante din economia continentală: automobile, mașini-unelte, chimie, industria farmaceutică, oțel și aluminiu, industria alimentară. Excepții: produsele lactate, zahărul și unele produse din carne. 99% din exporturile indiene către UE vor beneficia de taxe reduse, acces preferențial pe piață și proceduri vamale rapide. Este relevant segmentul autovehiculelor. Taxele impuse de indieni vor fi reduse de la peste 100%, la valori cu o singură cifră, în câțiva ani.

Cine este favorizat și unde este România

Deocamdată, acordul favorizează principalii exportatori europeni pe piața indiană. În primul rând Germania, care deja exportă în valoare de 20 miliarde euro: mașini, utilaje, componente auto, medicamente. Apoi Franța – echipamente de transport, produse chimice, avioane și aparatură de bord – și Belgia: diamante șlefuite, produse chimice. Pentru comparație, în 2024, exporturile Berlinului către China atingeau 95 de miliarde - în scădere, însă -  iar ale Franței erau în jur de 30 miliarde. Asta spune mult despre potențialul piețelor asiatice chiar dacă, între ele, diferențele sunt extrem de mari.

România a exportat mărfuri în valoare de 270 milioane euro în 2024 - mașini, echipamente electrice, rulmenți - și a importat de 710 milioane: uleiuri petroliere, laminate, medicamente, textile, produse alimentare. În noile condiții, balanța comercială directă s-ar putea echilibra în jurul valorii de 2 miliarde euro, schimburi directe, în 5 ani. Pentru țara noastră, acordul creează un cadru predictibil exporturilor, investițiilor și unor noi tipuri de joint venture. Sunt elemente cruciale pentru un stat care ar trebui să-și consolideze producția industrială și exportul către debușee extraeuropene, fără a renunța la ,,ancora’’ continentală. Pentru asta este nevoie de strategie ...națională. Acordul UE cu Mercosur și cel cu India o impun.

Un mare avantaj ... colateral: ,,Coridorul’’ India-Europa

Acordul UE-India pune într-o altă lumină inițiativa IMEC – India-Middle East-Europe Economic Corridor – pe scurt ,,Coridorul’’ , un ambițios proiect infrastructural semnat în septembrie 2023, la reuniunea G-20 de la New Delhi. A fost conceput pentru a conecta India de Europa prin rute feroviare, maritime și cabluri sbmarine. La bază era o inițiativă sprijinită activ de Statele Unite cu participarea UE, India, Arabia Saudită, EAU, Iordania, Franța, Germania și Italia. În esență, era o alternativă strategică la marele proiect ,,Drumul Mătăsii’’, lansat cu un deceniu înainte de către China. Încă de la început a fost criticat de Turcia, exclusă și Egipt, pentru concurența pe care ar fi făcut-o Canalului Suez.

Sprijin german pentru ,,Coridor’’

Materializarea proiectului IMEC ar conduce la stabilirea unei conexiuni extinse între marile porturi din estul subcontinentului indian – Mumbai, între ele – și porturile din sudul Europei. În prima ,,etapă maritimă’’, magistrala va traversa Oceanul Indian spre porturi din Arabia Saudită și EAU.

Urmează ,,etapa feroviară’’ prin traversarea deșertului spre Haifa, în Israel și al doilea segment maritim spre porturi din sudul Europei: Pireu, Messina, Marsilia. La întâlnirea Giorgia Meloni - F. Merz – Roma, 23 ianuarie 2026 – cancelarul a confirmat intenția Germaniei de a susține Trieste ca port principal european al IMEC. Terminalul feroviar maritim din Trieste asigură cea mai bună legătură între Marea Mediterană și ,,marele complex industrial’’ din Centrul Europei, preponderent german.

După trei ani, IMEC revine în actualitate

La mai puțin de o lună după semnarea IMEC, gruparea teroristă Hamas a atacat Israelul iar acțiunile ulterioare din Gaza au condus la retragerea temporară a Arabiei Saudite din proiect. Mai mult, atacurile formațiunilor Houthi din Yemen puneau în pericol realizarea fizică a proiectului pe segmentul saudo-iordanian. Evoluțiile din ultima vreme arată o tendință spre stabilizarea situației în regiune.

Rămân obstacolele de ordin tehnic și financiar dar semnarea acordului UE – India are toate șansele să accelereze implementarea IMEC, chiar dacă forma inițială va suferi unele modificări. Oricum, punerea în practică a textului semnat la New Delhi de Ursula von der Leyen și premierul Narendra Modi va readuce în discuție realizarea ,,Coridorului’’ ca o condiție tehnică și politică a creșterii schimburilor comerciale între Europa și India. Abordarea problemei IMEC la Roma de către cancelarul german și premierul Italian  - când s-a creat un nou ,,tandem’’ la nivelul marii politici europene - mă face să cred că proiectul va fi reanalizat cu prioritate.

Scurtă concluzie

Semnarea acordului de la New Delhi vine într-un moment de maximă tensiune în comerțul internațional. Uniunea Europeană și India încearcă să redefinească sistemul relațiilor bilaterale într-o nouă dimensiune geostrategică al cărei cadru geopolitic  - inspirat de sintagma ,,Indo-Pacific - s-ar putea numi ,,regiunea Indo-Mediteraneană’’. Natural, există și o componentă politică vizibilă în acordul dintre cele două capitale, consecință sau răspuns la măsurile aplicate pe segmentul comercial de către administrația Trump.

Comentând acordul, eurodeputatul Mika Aaltola, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, îl caracteriza drept ,,o necesitate strategică, chiar o investiție geopolitică, într-un moment decisiv’’. Chiar decisiv. Doamna Ursula a înțeles ...