Credincioșii ortodocși trebuie să se gândească în această zi de sărbătoare, de Bobotează, și la botezul poporului român.

Este îndemnul lansat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, pentru credincioşii ortodocşi prezenţi în Dealul Mitropoliei la slujba de sfinţire a Aghesmei Mari. În predica pe care a susținut-o în fața enoriașilor, el le-a cerut să se gândească, în această zi, şi la botezul poporului român.

„E bine ca în această zi să ne gândim şi la botezul poporului român, pentru că noi nu am fost botezaţi la comanda unui conducător de popor - cneaz sau rege - cum s-a întâmplat cu vecinii noştri, ci noi am fost botezaţi pe când ne formam ca popor nou; un botez lent şi profund, ca să reziste în faţa tuturor popoarelor migratoare care au venit apoi. De aceea, noi considerăm că e bine să ne gândim în fiecare an la Sărbătoarea Botezului Domnului şi la botezul poporului român, care a început prin predicarea Evangheliei şi creştinarea făcută de Sfântul Apostol Andrei, care este pictat aici, pe frontispiciul Palatului Patriarhiei”, a spus Patriarhul Daniel.

Preafericitul Daniel a precizat că apa sfinţită în ajunul Botezului Domnului şi în ziua Sărbătorii Botezului Domnului, numită şi Agheasma Mare, are o bogăţie de daruri duhovniceşti.

Ce semnifică Agheasma mare

El a arătat că, spre deosebire de Agheasma Mică, Agheasma Mare este „binecuvântată printr-o slujbă mai bogată şi o rugăciune mai intensă”.

„În primul rând ne aduce aminte de Botezul Domnului, în al doilea rând ne aduce aminte de botezul nostru. (...) Binefacerile acestei Sfinţiri Mari a apei se extind, şi anume prin apa aceasta se curăţeşte sufletul şi trupul celui care gustă apa şi celui care se stropeşte sau este stropit cu ea, (...) primim prin Agheasma Mare şi vindecare de boli şi de patimi. Iar în plus primim sfinţirea vieţii noastre şi alungarea puterilor potrivnice”, a arătat Patriarhul.

Potirivit spuselor sale, credincioșii vor să-și sfințească sufletul și trupul, cu această agheasmă, dar și casa și gospodăria.

„De aceea, credincioşii vor să sfinţească sufletul şi trupul, dar şi casa şi grădina şi ceea cea au împrejurul casei, pentru că binecuvântarea Iordanului înseamnă sfinţirea tuturor oamenilor care cred în Sfânta Treime şi cheamă ajutorul Sfintei Treimi pentru că simt iubirea Sfintei Treimi”, a mai spus Patriarhul Daniel.

Patriarhul a sfințit Agheasma Mare

Înaltul ierarh ortodox a oficiat slujba de sfinţire a Aghesmei Mari împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul. Agheasma Mare a fost sfinţită într-un vas unic de argint, în Pridvorul Reşedinţei Patriarhale.

Apoi, după săvârșirea slujbei religioase, patriarhul a înaintat printre numeroşii credincioşi pe Dealul Mitropoliei. El a botezat minute în şir împrejurul Catedralei patriarhale, după care a revenit în pridvorul Reşedinţei sale.

Credincioşii au primit Agheasma Mare în 23.000 de sticle de un litru, după ce a fost sfinţită miercuri, în Ajunul Botezului Domnului de episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

În faţa pridvorului Reşedinţei Patriarhale a fost așezată o mare cruce îmbrăcată în cetină şi flori albe, pe care era aşezată icoana Botezului Domnului.

Semnificația Bobotezei

Boboteaza marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă și este dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

Sărbătoarea aminteşte de Botezul Domnului Isus Hristos în apa Iordanului, la vârsta de 30 de ani, de către Sf. Ioan Botezătorul.

Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie. Apoi Agheasma Mare se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.

Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.