Alexandru Constantinescu a pozat pentru multe generații de studenți de la Universitatea Națională de Arte, iar chipul său este expus în mari galerii de artă. Cel mai cunoscut model al artiștilor a sfârșit în mizerie, călcat de un tren

Trenul de Craiova a pus capăt vieții unuia dintre cele mai cunoscute personaje din cadrul Universității Naționale de Artă. Nu era cadru didactic și nici vreun artist renumit, dar ani la rând a fost model sau figurant cum este numit, astăzi, acel om care pozează pentru studenți în atelierele de pictură, grafică sau sculptură, din celebra unitate de învățământ, din București.

Alexandru Cornel Constantinescu avea 69 de ani atunci când și-a găsit sfârșitul sub roțile de fier ale trenului care venea, luni după amiaza, dinspre capitala Băniei spre București. Era cunoscut de mulți artiști plastici, de la începutul anilor ,90. Rămas pe drumuri după ce a fost dat afară de soție, Alexandru și-a crescut singur băiatul, dar și-a îndeplinit și un vis: a absolvit Facultatea de Arte Plastice la universitatea în care a fost om bun la toate, figurant, îngrijitor, fochist… „Evenimentul zilei” a aflat povestea impresionantă a omului a cărui imagine a rămas imprimată pe mii de pânze, hârtii de grafică sau sculpturi, unele ajunse în expoziții.

Accident de tren

Un anunț, sec, al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov spunea, luni, că, în jurul orei 17.45, un bărbat de aproximativ 60 de ani a fost lovit de tren, în apropiere de Gara Basarab, în zona Reviziei de vagoane CFR Griviţa, în dreptul haltei Carpați, situată la intersecția străzilor Lămâiului cu Arțarului, din Sectorul 1 al Capitalei.

Conform unor surse judiciare, polițiștii de la Secția Regională de Poliție Transporturi Bucureș t i , care anchetează acest caz, au constatat că a fost vorba despre un accident, în acea zonă fiind o curbă și multă vegetație care împiedică vizibilitatea. Aparent un om al străzii, victima nu a suscitat interes prea mare în mass-media.

Mărirea și decăderea unui om 

Noi ne-am interesat, totuși, de victimă a doua zi după accident. Așa am ajuns să aflăm că îl cheama Alexandru Cornel Constantinescu și avea 69 de ani. Am aflat că avea un fiu și că era cunoscut de mulți artiști plastici din România. Cei care l-au cunoscut ne-au povestit detalii cutremurătoare despre viața acestui om.

Astfel, Alexandru Constantinescu a fost angajat, pe post de figurant, de fostul rector al Universității Naționale de Artă, Mircea Spătaru, la începutul anilor ,90. La începutul anilor 2000, a fost dat afară din casă de soție, un apartament situat deasupra Galeriei „Simeza”. A avut grijă de fiul său, acum în vârstă de circa 30 de ani, care a urmat, la rândul lui, cursurile Universității de Arte. Greutățile l-au doborât spre sfârșitul vieții și, în ciuda faptului că nu era alcoolic, susțin profesorii chestionați de noi, a ajuns să doarmă pe unde apuca. Am mai aflat că, timp de un an, s-au îngrijit de el cei de la Asociația Carusel, iar Alexandru dormea la adăpostul de noapte Odessa.

După aflarea tragicei vești, inimoșii de la această asociație s-au oferit să îi ajute pe fiul și fratele lui Alexandru să se ocupe de înmormântarea creștinească a fostului model de artă. Anul acesta, el a dormit ba prin vagoanele de tren nefuncționale, garate în apropierea căii ferate, ba într- o casă de pe strada General Budișteanu.

Figurantul preferat

Înainte de 1990 toți cei care pozau pentru studenți și artiști se numeau modele. După Revoluție, însă, pentru că cerințele presupuneau mai multe condiții de angajare, s-a preferat denumirea de figuranți. Astfel, printre figuranții chemați să pozeze în fața studenților din sălile de pictură, grafică sau sculptură, la cursuri sau la examene, s-a remarcat Alexandru Constantinescu (foto), „un om de o cumințenie extraordinară și bun simț întins la maxim”, după cum ni l-a descri renumitul sculptor Petru Galai. „Și-a crescut un copil singur. A avut aspirația de a face artă cu responsabilitatea creșterii unui copil”, a adăugat Petru Galai.

​

„Băiat bun la toate”

Despre Alexandru Constantinescu ne-a povestit și conferențiarul universitar doctor Florin Stoiciu. „Și mie mi-a fost model, în vremea în care eram student, în anul 1992. Era un om foarte cald, se strecura pe lângă tine ca să nu deranjeze”, ni l-a descris profesorul.

De la renumitul artist plastic am mai aflat că Alexandru era un fel de băiat bun la toate. Adică, pe lângă „meseria” de figurant, el nu se sfia să facă curățenie, să se ocupe de lucrări de întreținere în cadrul universității. De altfel, pe una dintre schițele (foto) pe care le-am descoperit, cu ajutorul celor care l-au cunoscut pe Alexandru Constantinescu, stă scris: „18 decembrie 2004, Universitatea Națională de Arte, student Constantinescu Alexandru Corneliu și model, fost fochist. Anul universitar 2004-2005”. Constantinescu și-a dorit, cu ardoare, să urmeze cursurile universității.

Și a reușit cu sprijinul profesorilor care îl considerau ca parte a familiei de artiști din renumita instituție de învățământ bucureșteană, iar la 56 de ani a devenit student. A absolvit la 59 de ani, în anul 2007, Departamentul Pedagogia Artei, din cadrul Facultății de Arte Plastice, însă nu a profesat niciodată.