Deși unii lideri ai dreptei continuă să agite străvechea marotă a constituirii unui front comun anti-PSD, dreapta românească se zbate, în realitate, într-o fărâmițare fără precedent în istoria posdecembristă, fiind aproape inexistentă în Parlament, datorită dezastruoaselor rezultate electorale înregistrate în decembrie 2016.

Mai mult chiar, în pofida controverselor referitoare la doctrina Platformei România 100, care nu pare a fi întocmai și exclusiv „de dreapta”, indiferent de optica în care ne-am raporta la acestă problematică, ex-premierul Dacian Cioloș – a cărui guvernare a fost susținută, în Parlament, de o majoritate PSDALDE, și a fost coordonată de vicepremierul Vasile Dâncu, fost ideolog al social-democraților – va revendica, începând cu europarlamentarele din mai 2018, exact același bazin electoral pentru care deja rivalizează PNL și USR, dar din care și PMP visează să rupă câteva procente.

 

Marea problemă: 5 partide, același bazin electoral

Îmbulzeala fără precedent de pe segmentul care se reclamă „de dreapta” este accentuată și de ALDE, care insistă că-i reprezintă pe liberalii autentici, Călin Popescu-Tăriceanu – momentan, unicul lider cu profil prezidențiabil din cadrul coaliției de guvernare – se bazează și pe faptul că va putea rupe din electoratul PSD, întrucât proferează același discurs ca și Liviu Dragnea în ceea ce privește reformarea Justiției.

După recenta retragere a lui Traian Băsescu din prima linie a politicii – vă amintim că fostul șef al statului a militat, în repetate rânduri, pentru realizarea unității dreptei – este interesant ce va face PMP: va încerca să subziste, sau se va disipa treptat, prin plecări succesive spre alte zone politice?

 

Cum se gâlcevesc PNL și USR

Soluția privind unitatea dreptei este așteptată, în principal, de la PNL și USR, cu toate că, de mai bine de un an, cele două formațiuni obișnuiesc să se sfădească public și nici nu prea găsesc timpul necesar pentru a se așeza la aceeași masă. Vă reamintim că, doar în ultimele luni, PNL și USR s-au acuzat și s-au contrat reciproc atât în contextul desemnării de către președintele Klaus Iohannis a premierului Viorica Dăncilă, cât și cu prilejul contestațiilor trimise judecătorilor CCR, în speța modificării Legilor Justiției.

În schimb, cele două partide au inițiat doar o singură întrevedere timidă menită identificării unor maniere de apropiere, în februarie, când USR-iștii Vlad Alexandrescu (fost ministru al Culturii în Cabinetul Cioloș), deputatul Ionuț Moșteanu și Liviu Mălureanu (consilier local la Sectorul 3) s-au întâlnit cu liberalii Ciprian Ciucu și Ovidiu Raețchi, în Ferentari, în biroul parlamentar al celui din urmă. Evident, discuțiile nu au comportat nici cea mai mică urmare și nici nu au mai fost reluate.

 

Războaiele liberalilor

Pe de altă parte, atât PNL cât și USR se confruntă cu intense nemulțumiri interne. Bunăoară, în PNL se desfășoară un vechi război de uzură între președintele Ludovic Orban și liderul de la București, Cristian Bușoi, care nu numai că nu vrea să facă pasul înapoi, dar visează și să deschidă lista PNL pentru europarlamentare, scenariu despre care Orban nici nu vrea să audă.

De asemenea, Orban – secondat de alte voci cu greutate din partid – nici nu vrea să audă de o colaborare cu Platforma România 100 coordonată de Dacian Cioloș (foto). Un alt front intern este generat de nemulțumirile foștilor PDL-iști, care au fost epurați din funcții de decizie. În acest sens, mari valuri a stârnit anunțul lui Cezar Preda, care a anunțat constituirea unui grup creștindemocrat în interiorul formațiunii Brătenilor, fapt care nu a fost primit deloc bine de conducerea PNL.

Cezar Preda vrea grup creștin-democrat în interiorul PNL

Acest grup este necesar, a insistat Cezar Preda (foto), mai cu seamă în ceea ce privește clarificările doctrinare pe care trebuie să le facă principalul partid de opoziție.

„La urma urmelor, am și eu o întrebare cât se poate de firească: ce-i dom’le atât de grav și de amenințător pentru partid, dacă Cezar Preda constituie un grup creștin-democrat?! Încalc vreo lege când aduc în discuție dimensiunea doctrinară a principalului partid de opoziție? PNL are o grămadă de grupuri, uitați-vă pe Facebook dacă nu mă credeți! Este amuzant că inițiativa mea deranjează pe cineva, cu atât mai mult cu cât – reamintesc, că poate s-a uitat! – PNL este membru cu drepturi depline al Partidului Popular European, iar doctrina autentică a formațiunii trebuie să fie creștin-democrația”, a declarat Cezar Preda, în martie.

 

O platformă pentru foștii PDL-iști

El a admis însă că grupul se dorește o platformă a foștilor PDL-iști. „Este adevărat: grupul creștin-democrat pe care îl am în vedere se vrea o platformă destinată, în principal, foștilor colegi din PDL care au nemulțumiri privitoare la ceea ce se întâmplă în partid. Nu este normal ca oamenii aceștia să aibă un spațiu, în interiorul PNL, unde să-și poată spune ofurile și problemele pe care le întâmpină? Ce este așa de grav în asta?! În fond, intenția mea este să facilitez alcătuirea unei supape, a unui mijloc de refulare a nemulțumirilor firești, atâtea câte sunt, pe care doresc să le discut în interiorul partidului, nu în presă sau în alte locuri. Nota bene: supapa despre care vă vorbesc are rolul să unească, nu să dezbine, fiindcă nimeni nu vrea dezmembrarea singurei alternative de dreapta din România – asta ar fi inconștiență, nebunie!”, a apreciat el.

 

Cu ochii pe Iohannis

Același Cezar Preda este și un fervent susținător al coagulării tuturor forțelor de dreapta, despre care crede că se poate realiza numai prin intervenția președintelui Klaus Iohannis.

„Având în vedere contextul politic, unicul lider veritabil care poate gira o unificare a dreptei în jurul său este președintele Klaus Iohannis. Sper ca șeful statului să-i cheme pe toți pionii importanți de dreapta la o discuție aplicată, la niște consultări care să genereze o acțiune comună, un program asumat, nu doar vorbe. Iohannis trebuie să acționeze, fiindcă alții nu au legitimitate!”, a specificat Preda, la începutul lunii mai, militând pentru unificarea dreptei „printr-o politică inteligentă de alianțe”.

 

Alte priorități

Cu toate acestea, având prima șansă la un nou mandat prezidențial – în condițiile în care, în cel de-al doilea tur al cursei pentru Cotroceni, forțele de dreapta vor susține, la unison, candidatul anti-PSD, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată în istoria postdecembristă –, Iohannis se confruntă cu priorități mult mai stringente decât implicarea directă într-un proces de unificare a dreptei.

În schimb, cel mai probabil, Iohannis se pregătește să lanseze o largă mediere vizând speța deciziei CCR referitoare la obligativitatea revocării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, mediere pe care să o centreze, în perspectiva anului electoral 2019, pe atribuțiile și prerogativele constituționale ale președintelui.