Sursa: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Portul Sulina, odinioară una dintre principalele porți maritime ale României, renaște după decenii de declin. Două proiecte finanțate din fonduri europene, aflate în stadiu avansat de execuție, vor transforma zona într-un centru logistic modern și vor crea sute de locuri de muncă.
Portul Sulina, readus la viață după 40 de ani
După decenii de degradare, Portul Sulina se află în plin proces de modernizare, într-un proiect strategic menit să redea orașului portuar din Delta Dunării rolul său economic pierdut.
Construit în anii ’80, portul a fost abandonat treptat după căderea comunismului, iar infrastructura s-a deteriorat masiv. Acum, lucrările finanțate prin fonduri europene promit să readucă Sulina pe harta economică a României maritime.
Directorul Administrației Zonei Libere Sulina (AZL), Dragoș Ioniță, a confirmat pentru SpotMedia că proiectele de modernizare sunt aproape finalizate.
„Suntem la peste 94% stadiu de implementare pentru proiectul din perimetrul I și peste 85% pentru cel din perimetrul II. La sfârșitul anului vom fi gata cu ambele, dacă nu apar elemente neprevăzute sau situații excepționale”, a declarat Ioniță.
Două proiecte strategice finanțate din fonduri europene
La Sulina sunt în derulare două investiții majore, cu finanțare europeană nerambursabilă:
-
„Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul I – Zona Liberă”
-
„Modernizarea Portului Sulina, Cap Mol – Bazin Maritim, Perimetrul II – Etapa I”
Împreună, acestea vor transforma radical aspectul și funcționalitatea portului.
„În 15 ani, putem ajunge la 13 milioane de tone de marfă și 300 de locuri de muncă directe”, a declarat directorul AZL, subliniind că efectele economice se vor extinde și asupra altor sectoare.
Sulina face trecerea de la oraș turistic sezonier la centru logistic permanent
Astăzi, Sulina trăiește aproape exclusiv din turism, o activitate care asigură venituri doar pentru 6–7 luni pe an. Restul perioadei, economia locală stagnează.
Noile proiecte ar putea schimba această realitate.
„Înseamnă o dezvoltare pe orizontală. Locuri de muncă pentru 12 luni pe an, ceea ce în prezent e dificil. Oamenii vor să se întoarcă acasă. Au aer curat, au marea, au delta, dar au nevoie de locuri de muncă stabile. Aceste proiecte vor oferi exact asta”, a spus Ioniță.
Conform datelor oficiale, investițiile vor crea peste 300 de locuri de muncă directe și alte câteva sute indirecte, în domenii precum transportul, logistica, mentenanța, comerțul și turismul industrial.
Infrastructură modernă și conexiuni noi cu orașul Sulina
După finalizarea lucrărilor, Portul Sulina va dispune de:
-
Platforme de peste 28.000 m² pentru operațiuni logistice;
-
Un cheu de acostare nou, adaptat navelor comerciale moderne;
-
Piloți de susținere pentru structurile hidrotehnice;
-
Un drum de 650 de metri care leagă zona industrială de centrul orașului.
„Au existat unele piedici care i-au ținut pe constructori puțin în loc, dar s-au mobilizat foarte bine și au găsit soluții astfel încât să nu se piardă mai mult timp”, a explicat Ioniță pentru SpotMedia.
Următoarea etapă, dragarea Bazinului Mare până la 11,5 metri
Un alt proiect major aflat în pregătire este revitalizarea Bazinului Mare – un spațiu esențial pentru transportul de mărfuri și transbordare.
AZL vizează dragarea completă a bazinului până la adâncimea istorică de 11,5 metri, nivelul la care portul funcționa în anii ’80.
„Vrem să atacăm Bazinul Mare, să-l readucem la cota la care a fost livrat în anii 80, la 11,5 metri”, a explicat directorul.
Procesul este însă mai complex, deoarece zona a fost declarată sit arheologic. Înainte de lucrările de dragaj, s-au efectuat scanări subacvatice complete, iar specialiștii au descoperit mai multe epave scufundate.
„Ne-am conformat cerințelor Comisiei Regionale de Cultură și am realizat scanarea întregului bazin. S-au identificat toate epavele scufundate aici. De epave nu ne atingem, pentru că nu sunt în zona de activitate”, a explicat Ioniță.
Dragarea va viza partea de nord a bazinului și va permite crearea unei zone moderne de transbordare „ship to ship” (navă la navă), precum și extinderea spațiilor de depozitare și acostare.
Sulina, de la ruină la oportunitate economică
Sulina a fost, în perioada comunistă, un punct strategic pentru transportul fluvial și maritim. După 1990, odată cu prăbușirea industriei grele și reducerea comerțului pe Dunăre, portul a intrat într-un declin accentuat.
În ultimele două decenii, infrastructura s-a deteriorat până la punctul în care activitatea portuară a devenit aproape inexistentă.
Prin aceste investiții, autoritățile locale și partenerii europeni speră să redea portului funcționalitatea de poartă logistică spre Marea Neagră, capabilă să deservească nu doar Delta Dunării, ci și rutele comerciale internaționale.
„Această investiție nu înseamnă doar un port modern, ci o renaștere a Sulinei”, a conchis Dragoș Ioniță.
