Salariu. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Datoriile neachitate pot duce aplicarea unei popriri pe salariu, prin care o parte din venitul lunar al angajatului este reținută și virată creditorului. Această măsură este reglementată de lege și urmărește să echilibreze recuperarea creanțelor cu dreptul debitorului de a-și asigura un nivel minim de trai.
Tot ce trebuie să știi despre poprirea pe salariu
Potrivit legislației, poprirea pe salariu implică trei părți:
- creditorul, care solicită plata datoriei și deține un titlu executoriu;
- debitorul, persoana obligată la plată;
- terțul poprit, adică angajatorul, care are obligația legală de a reține suma stabilită și de a o vira creditorului.
„Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul”, conform Codului de procedură civilă.
Limitele de reținere sunt clare. Pentru datoriile generale, cum sunt creditele bancare sau obligațiile comerciale, se poate reține până la o treime din salariul net. Pentru sumele datorate cu titlu de întreținere, limita crește până la jumătate din salariul net. În cazul în care există mai multe popriri aplicate simultan, totalul sumelor reținute nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al angajatului.
bani / sursa foto: dreamstime.com
Dacă salariul sau veniturile periodice sunt mai mici decât salariul minim net, poprirea se poate aplica doar asupra părții care depășește jumătate din acest cuantum. Indiferent de numărul popririlor, debitorul trebuie să primească cel puțin jumătate din venitul său net.
„Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum”, potrivit Codului de procedură civilă.
Nu toate veniturile pot fi poprite
Printre acestea se numără alocațiile pentru copii, ajutoarele de maternitate, bursele de studii, diurnele și alte sume cu destinație specială stabilită prin lege. În schimb, salariile, bonusurile, pensiile, indemnizațiile de șomaj sau alte venituri periodice pot fi poprite, respectând limitele legale.
De asemenea, veniturile obținute din chirii, drepturi de autor sau dividende pot fi supuse urmăririi.În plus, măsura se aplică și asupra conturilor bancare, în limita permisă de lege.
Cine poate dispune poprirea salariului
În primul rând, autoritățile fiscale, precum Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și direcțiile regionale de finanțe publice, pot dispune poprirea salariului pentru recuperarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor sociale, amenzilor sau altor datorii către bugetul de stat.
Pe lângă autoritățile fiscale, executorii judecătorești pot solicita poprirea salariului pe baza unui titlu executoriu. Acesta poate fi reprezentat de hotărâri judecătorești definitive, decizii arbitrale rămase definitive, încheieri și procese-verbale întocmite de executorii judecătorești, înscrisuri autentice, titluri executorii notariale sau alte documente recunoscute de lege ca având putere executorie.
De asemenea, instituțiile de credit pot solicita poprirea salariului unui debitor atunci când există o creanță certă, lichidă și exigibilă, stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau printr-un contract de credit care constituie titlu executoriu. În acest caz, executorii judecătorești se ocupă de demararea procedurii de executare silită prin poprire, pentru recuperarea sumelor datorate.
Ce se întâmplă dacă angajatul își schimbă locul de muncă sau rămâne șomer
Dacă angajatul datornic își schimbă locul de muncă, poprirea salariului nu se anulează. Obligația de reținere și virare a sumelor datorate se transferă automat de la fostul angajator la cel nou.
În situația în care angajatul intră în șomaj, datoria nu dispare. Indemnizația de șomaj poate fi supusă popririi, însă doar pentru obligații de întreținere sau despăgubiri pentru daune produse prin vătămări corporale sau deces.
Dacă datoria nu este achitată integral pe perioada șomajului, aceasta rămâne în continuare activă și va fi recuperată din viitoarele venituri ale debitorului, inclusiv după reangajare.
Riscurile pentru angajatori care nu respectă măsura
Angajatorii care nu cooperează la efectuarea popririi riscă sancțiuni. Dacă angajatorul nu reține și nu virează suma datorată, creditorul poate sesiza instanța de executare pentru validarea popririi.
Aceasta presupune verificarea și confirmarea popririi printr-o hotărâre judecătorească. Conform legii, aceasta capătă valoare de titlu executoriu împotriva angajatorului. Refuzul de a respecta poprirea poate atrage o amendă judiciară între 2.000 și 10.000 de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor legale.
