În ciuda criticilor Comisiei Europene, judecătorii sunt îngăduitori cu majoritatea oamenilor legii acuzaţi de corupţie, pe care îi condamnă doar la pedepse cu suspendare.

Poliţiştii români sunt încurajaţi să ia şpagă. Cel puţin aşa arată un bilanţ al pedepselor pronunţate de instanţele de judecată în cazul unor „oameni ai legii“, condamnaţi pentru corupţie în ultimele patru luni.

Potrivit acestuia, circa 75% dintre ofiţerii sau agenţii de poliţie cercetaţi de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) în ultimii doi ani şi condamnaţi recent au primit pedepse cuprinse între un an şi şase luni şi trei ani, cu suspendare condiţionată. Niciunul dintre ei nu va sta nici măcar o zi după gratii, iar faptele le vor fi şterse din cazierul judiciar.

Toate acestea, în condiţiile în care, în ultimul raport de ţară, prezentat în iunie 2007, Comisia Europeană (CE) critica România tocmai din cauza acestor „suspendări“. Judecătorii par să nu fie deranjaţi însă de avertismentele Bruxelles-ului - care, anul acesta, ne-ar putea aduce activarea clauzei de salvgardare pe Justiţie - şi continuă să aplice cele mai uşoare pedepse, deşi Codul Penal le pune la dispoziţie toate „pârghiile“ pentru sancţiuni care să aibă ecou în conştiinţa celor tentaţi să calce strâmb. Doar 3 din 12 au ajuns după gratii Potrivit unor informări ale DGA în ultimele patru luni, 12 poliţişti au fost condamnaţi de instanţele din ţară pentru fapte de corupţie. Doar trei dintre aceştia vor sta însă după gratii. Cea mai „aspră“ pedeapsă, 4 ani de închisoare, a primit-o un om al legii care a încasat şpăgi cuprinse între 2.500 şi 5.000 de euro de la zece persoane. Instanţele s-au arătat îngăduitoare chiar şi cu şefi din poliţie, pe care corupţia i-a promovat pe primele pagini ale ziarelor.

Este cazul fostului şef al Poliţiei Transporturi Constanţa, comisarul-şef Ioan Bucur, care a fost prins luând 1.000 de euro şpagă de la un subaltern vizat de o anchetă internă, pentru a-i îmblânzi sancţiunea primită. Acuzat de procurori de luare de mită (infracţiune pedepsită de Codul Penal cu până la 15 ani de închisoare), judecătorii i-au schimbat încadrarea lui Bucur în trafic de influenţă şi i-au aplicat o pedeapsă pe măsură: un an de închisoare.

Şi totuşi, comisarul-şef ar putea constitui un exemplu în lupta împotriva corupţiei, întrucât majoritatea colegilor săi aflaţi în situaţii similare îşi vor executa pedepsele în libertate, în ciuda faptului că valoarea şpăgilor primite nu este cu mult mai mică. Mai mult, cu voie de la judecători, aceştia se pot reangaja în poliţie după o pauză de maximum 5 ani.

Cea mai „grea“ pedeapsă: 3 ani cu suspendare Astfel, un inspector de poliţie din judeţul Dolj a primit o pedeapsă de un an şi şase luni cu suspendare, după ce „a uşurat“ un bărbat pe care îl cerceta într-un dosar penal de un televizor, un telefon mobil şi o maşină pe care a „împrumutat-o“ de la vicimă pentru o perioadă nedeterminată. Toate astea în condiţiile în care luarea de mită este incriminată de Codul Penal cu o pedeapsă de la 3 la 15 ani de închisoare cu executare.

Magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia au fost ceva mai duri cu un ofiţer sibian, care a luat şpagă 3.200 de euro de la o femeie căreia i-a promis că-i va muta soţul (arestat preventiv pentru înşelăciune) din arestul Poliţie Mureş în cel al Poliţiei Sibiu. Pedeapsa: 2 ani şi 6 luni cu suspendare pentru trafic de influenţă în formă continuată, faptă pentru care Codul Penal prevede până la 10 ani de închisoare.

De o severitate „extremă“ au dat dovadă însă magistraţii braşoveni, care au condamnat trei poliţişti (unul de la Evidenţa Informatizată a Persoanei şi doi de la Poliţia Rutieră) pentru şpăgi cuprinse între 500 de lei şi 300 de dolari la câte trei ani cu suspendare. Potrivit deciziei instanţei, cei trei ar trebui supravegheaţi timp de 8 ani, însă se pot reangaja în poliţie peste 5 ani.

Potrivit Codului Penal, oamenii legii riscau până la 15 ani de închisoare. Aceeaşi instanţă a fost ceva mai conciliantă cu doi poliţişti de la posturile de poliţie din comunele Lisa şi Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov) care au primit şpagă 800 de lei şi câteva sticle de băutură de la un bărbat pe care l-au prins conducând fără permis o maşină neînmatriculată. Concret, cei doi s-au ales cu câte doi ani de închisoare cu suspendare. În fine, doi agenţi de la Poliţia Rutieră Argeş au fost pedepsiţi cu câte un an de închisoare cu suspendare pentru că au primit 40 de lei şpagă de la un şofer, pentru a închide ochii la faptul că acesta şi-a permis să staţioneze neregulamentar pe o stradă din municipiul Piteşti.

Critici în raportul de ţară Decizii similare ale judecătorilor au adus o serie de critici României şi în ultimul raport de ţară. Ca să nu mai vorbim despre faptul că - susţin specialiştii în Drept - s-ar putea constitui, anul acesta, într-un motiv de activare a clauzei de salvgardare pe Justiţie. „Rigurozitatea urmăririi penale nu este reflectată în hotărârile judecă toreşti. Datele puse la dispoziţie cu privire la sentinţele pronunţate indică faptul că, în medie, sancţiunile nu sunt disuasive şi că există un număr mare de suspendări ale acestor sancţiuni în cazuri de corupţie la nivel înalt.

Motivul acestor suspendări, inclusiv dacă acestea sunt cunoscute de membrii sistemului judiciar, precum şi atitudinile acestora faţă de sancţiunile disuasive în cazurile de corupţie la nivel înalt, necesită o clarificare. Acest fapt subminează progresele recente cu privire la anchete şi afectează negativ percepţia publică faţă de voinţa politică de a elimina corupţia. (...) În ansamblu, progresul înregistrat în domeniul tratamentului judiciar al corupţiei la nivel înalt este încă insuficient“, se arată în raportul Comisiei. PEDEPSE SIMILARE Dai şpagă, rişti 6 luni Instanţele sunt la fel de blânde şi cu cei care încearcă să-i mituiască pe poliţişti. Acelaşi bilanţ al DGA arată că pedeapsa maximă pentru infractorii care au încercat să cumpere bună- voinţa oamenilor legii este de 6 luni cu suspendare. Este cazul lui Marin Pană - un bărbat din judeţul Teleorman, învinuit de furt calificat - şi al lui Iulian Stănculescu - un şofer acuzat de vătămare corporală din culpă, după ce a lovit cu maşina un bătrân. Cu câte 300 de lei, ambii au încercat să-i determine pe poliţiştii care îi cercetau să-i scoată de sub urmărire penală.

Şi mai îngăduitori au fost judecătorii Tribunalului Mureş cu Matei Boroş, din comuna Bălăuşeri, prins la volanul unei maşini, deşi nu avea permis. Iniţal, omul a încercat să scape de dosar cu 100 de lei şi, văzând că nu reuşeşte să-i înduplece pe poliţişti, a crezut că va scăpa basma curată dacă va adăuga 10 lei. Nu a reuşit însă decât să-i convingă pe oamenii legii să-i organizeze un flagrant şi să-l pună sub acuzare pentru dare de mită. Insistenţa sa l-a costat, în cele din urmă, 3 luni cu suspendare, în condiţiile în care Codul Penal prevede pentru darea de mită pedepse cuprinse între 6 luni şi 5 ani de închisoare.