În vederea obținerii unei imagini corecte despre activitatea stângii de la Bruxelles, Institutul Századvég din Ungaria a realizat un studiu – privind primul an al mandatului actual al PE – despre activitatea europarlamentarilor ungari – pornind de la amendamentele propuse de eurodeputați -, iar pe de altă parte despre ”integrarea” lor (respectiv numărul și frecvența contactelor cu alții). Cei mai activi europarlamentari de stânga colaborează cu europarlamentarii români din grupurile politice ale Parlamentului European. Interesele partidelor sunt mai importante decât interesele naționale, susținerea partenerilor ideologici este mai importantă decât susținerea forțelor maghiare de dincolo de granițele Ungariei. În acest sens este în frunte cel puţin un partid de opoziție.

Parlamentul European are un rol central în mecanismul decizional al Uniunii Europene, în procesul de elaborare a dispozițiilor care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Sarcina de bază a europarlamentarilor ungari, care își desfășoară activitatea în Parlamentul European, este promovarea intereselor naționale în cadrul politicii europene, respectiv împiedicarea luării unor decizii care sunt în detrimentul Ungariei.

Trebuie precizat că așezarea în prim-plan a aspectelor privind politicile și ideologiile de partid nu este o ideea străină de stânga. Analiză realizată de Institutul Századvég pe baza examinării relațiilor întreținute de europarlamentari și a conținutului amendamentelor propuse de aceștia, arată că majoritatea europarlamentarilor partidelor de stânga ungare colaborează cu parteneri ostili față de Guvernul ungar, iar dintre țările Grupului de la Visegrad în special eurodeputații opoziției Ungariei lucrează pentru scopuri diferite în comparație cu europarlamentarii partidului de guvernământ.

Mai simplu spus, stânga ungară este în stare să colaboreze chiar și cu partenerii străini care atacă vehement Ungaria, respectiv promovează o politică împotriva intereselor naționale, numai pentru a discredita Guvernul de la Budapesta. Se pune întrebarea, în ce măsură reprezintă interesele naționale europarlamentarii de stânga ungară, mai ales că în ultimii ani, la alegerile din țările vecine, acești politicieni au făcut campanie pentru propriile lor partide înfrățite, în loc să susţină forțele politice maghiare. Institutul Századvég a analizat relațiile întreținute pe parcursul activității lor în prima parte a mandatului actual al PE de europarlamentarii liberali de stânga ungari cu politicienii altor țări.

Pe baza analizei se poate afirma că dintre europarlamentarii Ungariei cel mai ”integrat” eurodeputat este Katalin Cseh (a susținut 473 de amendamente și a cooperat cu 68 de europarlamentari), iar din punctul de vedere al amendamentelor propuse este al doilea cel mai activ eurodeputat ungar după europarlamentarul FIDESZ, Ádám Kósa. Indicatorii aparent favorabili în privința europarlamentarului formațiunii Momentum pot fi atribuiți unor factori de îngrijorare. Nu trebuie uitat că Momentum a făcut campanie de trei ori în România – la alegerile prezidențiale din 2019, și la alegerile locale și parlamentare de anul trecut – pentru susținerea partidului său înfrățit, USR PLUS, în loc să susțină partidele maghiare din Transilvania.

Un alt aspect interesant este că europarlamentarii partidului Momentum fac parte din Grupul Renew Europe, condus de fostul premier român, antimaghiar și cu un trecut de extremă dreapta, Dacian Cioloş. În acest spirit este prea puțin surprinzător că dintre europarlamentarii Ungariei, Katalin Cseh întreține cele mai puternice relații de susținere transfrontaliere, ceea ce se datorează faptului că în cadrul Grupului Renew Europe are o relație de lucru extrem de strânsă cu europarlamentarul român Ramona Strugariu, politicianul liberal fiind considerat cel mai important partener al lui Katalin Cseh în Parlamentul European de la Strasbourg.

Este interesant că dintre europarlamentarii români tocmai Ramona Strugariu are cele mai puternice relații transfrontaliere (care își cultivă a treia cea mai puternică relație cu Katalin Cseh). De asemenea, dintre europarlamentarii ungari care îndeplinesc ”un rol de punte” spre România, Katalin Cseh se află pe primul loc (fiind pe locul cinci în privința Spaniei, cu toate că în acest sens este devansată de Klára Dobrev și István Ujhelyi).

Având în vedere că partidul Momentum a militat anterior în mod regulat în favoarea partidelor românești cu prilejul alegerilor din România, se pune întrebarea în mod justificat, în ce măsură se îndreaptă activitatea Momentum în Parlamentul European în direcția promovării intereselor naționale ale Ungariei și în ce măsură pentru realizarea aspectelor ideologice – chiar și în detrimentul Ungariei.

Este interesant și faptul că în Grupul parlamentar al Partidului Socialiștilor Europeni, europarlamentarul Partidului Socialist Ungar (MSZP) István Ujhelyi joacă cel mai puternic ”rol de punte” în direcția Grupului liberal Renew Europe și este considerat a cincea cea mai puternică ”punte” cu Grupul GUE/NGL (Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică).

Se presupune că scopul relației de muncă a politicianului social ungar cu aceste grupuri politice este atacarea mai puternică a Guvernului ungar. Pe lângă acestea, Ujhelyi se află pe locul trei între europarlamentarii ungari cu ”rol de punte” în direcția României, însă este îndoielnic în ce măsură servește această relație interesele Ungariei. Dintre europarlamentarii ungari, eurodeputatul Coaliției Democratice (DK) Sándor Róna este cel mai integrat, luând în considerare, pe lângă numărul relațiilor întreținute cu ceilalți europarlamentari, şi frecvența contactelor. Rona îndeplinește cel de-al doilea cel mai puternic ”rol de punte” spre România – după Katalin Cseh -, ceea ce contribuie semnificativ la gradul ridicat de integrare a acestuia.

După ce Ferenc Gyurcsány și partidul său au lansat de multe ori campanii politice împotriva intereselor maghiarilor de dincolo de granițele Ungariei, este posibil că relația de lucru întreținută cu europarlamentarii români să se bazeze pe punerea în paranteză a intereselor naționale ungare. Este interesant că și europarlamentarul DK Csaba Molnár este al patrulea, în timp ce europarlamentarul partidului Momentum Anna Donáth este a cincea cea mai puternică ”punte” spre România.

Este important de menționat că europarlamentarii de stânga ai Ungariei de multe ori au adoptat poziții împotriva voinței alegătorilor ungari. Printre altele, în noiembrie 2020, când au făcut campanie sub forma unei declarații comune pentru ca Uniunea Europeană să condiționeze alocarea resurselor financiare care revin Ungariei de respectarea statului de drept.

După aceea, în decembrie 2020, a fost votat un raport care a salutat decizia din 2015 privind distribuirea imigranţilor conform cotelor obligatorii între țările membre UE. În lumina acestor aspecte se poate presupune că europarlamentarii de stânga ungari își folosesc mandatul pentru atingerea propriilor obiective ideologice în locul susținerii intereselor Ungariei și în această acțiune a lor au găsit și parteneri în anumiți politicieni străini. Întrebarea este, dacă alegătorii ungari vor premia această strategie la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Traducere: Rador