Editura Evenimentul si Capital

Politica Externă a României în epoca tectonicii reașezării globale: interes național, respectarea neabătută a angajamentelor, evitarea tangajelor

Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, alături de șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini FOTO: AGERPRES
Autor: | | 2 Comentarii | 718 Vizualizari

Perioadele de turbulență și tumult al reașezărilor, al schimbărilor globale, mai ales la nivelul regulilor și al raporturilor dintre marii actori, sunt cele mai sensibile și periculoase pentru actorii naționali. Tendința naturală este fie un de panică și derută, abordare inconsecventă și incoerentă a acțiunilor, politicilor și inițiativelor, fie una cinică, mercantilă și oportunistă, aceea de a valorifica momentul și slăbiciunile pentru a maximiza avantajele. Nici una dintre abordări nu este avantajoasă pe termene mediu și lung, din contră, trădează slăbiciuni de comportament și vulnerabilități, transmite mesaje de inconsecvență și impredictibilitate partenerilor și aliaților, desenând conturul unui partener pe care nu te poți baza.

Este motivul pentru care politica externă românească și diplomația au nevoie astăzi de un azimut clar, de o poziție fără contestare, îmbrățișată la nivel național, exprimată cu coerență de toate instituțiile implicate în politica externă, de securitate și apărare, comunicată public și transparent cetățenilor și partenerilor noștri, și urmată cu rigoare de toate instituțiile statului în perioada următoare. Am desenat, deci, suma unor principii și acțiuni coerente și compatibile care pot fi miezul unei politici externe a României în momentele de turbulență.

Principii de acțiune a unei diplomații, în epoca turbulențelor și a reașezărilor

Pentru început, fundamentul unei politici externe a României trebuie să fie dată de consecvență și loialitate. Cele două principii asigură și continuitatea, și predictibilitatea, și raportarea serioasă și constantă la angajamentele luate și la relațiile dezvoltate în timp cu actorii internaționali și instituțiile de care aparținem. Fără schimbări bruște de azimut, fără orbecăiala între opinii și păreri contradictorii, direcții distincte și orientări diverse, și fără nuanțarea impredictibilă a relațiilor bilaterale.


FOTO: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg FOTO: AGERPRES



● Politica externă a României în epoca turbulenței trebuie bazată pe principiile conservatorismului principial și relațional și pe politica adaptării la evoluția mediului internațional, cu o cunoaștere a scenariilor alternative de evoluție, abordarea pro-activă a evoluțiilor dar fără schimbări bruște, în nici un caz cu expresia unor explozii de voluntarism sau hiperactivism în politica externă, care transmit imaginea zbaterii agonizante a unei muște fără cap. Echilibrul și calmul în momente de turbulență și de criză sunt critice pentru a putea traversa cu bine această perioadă, apărând interesele naționale ale României – statalitatea, securitatea, prosperitatea cetățenilor, imaginea și prestigiul țării. Nu în ultimul rând, capacitatea de adaptare rapidă și reacție la perspectivele de evoluție a mediului internațional și a instituțiilor din care facem parte, a relațiilor bilaterale cu actori terți trebuie să fie bazate pe principiile de flexibilitate și reziliență în politica externă, reflectate prin evitarea paradigmelor de strictețe și rigiditate normativă și instituțională.

● Căutarea continuă a soluțiilor pragmatice și imediate la problemele naționale și ale cetățenilor trebuie să țină cont de nevoia echilibrului între respectarea fără pată a principiilor și valorilor democrației liberale – rezultate ale aspirațiilor românilor care au traversat Revoluția și tranziția, dar și fundamente conceptuale ale părinților fondatori ai Europei - nuanțate de elemente prezente ale realismului pragmatic al momentului și revenirea la geopolitica impusă de actorii revizioniști ai regulilor internaționale (care ne-au împins la revizitarea cărților clasice de geopolitică) și cu nevoia de a te menține pe poziții morale solide și de partea sigură și corectă a istoriei. Cele trei elemente – principialitate, realism, înălțime morală – sunt și cele care reclamă, pentru acțiunea integrată de politică externă, securitate și apărare, echilibrul constant și dinamic al abordărilor în politica externă a României.

Epoca celor trei mari echilibre strategice

În condițiile contemporane, echilibrul constant și dinamic trebuie să marcheze opțiuni coerente, dar care pot deveni contradictorii, în materie de politică externă a României. Tendința de a contrapune malurile atlanticului pe motiv al schimbărilor de raportare la principii și valori, de tensionare și rupere a relațiilor intereuropene pe motivul raportării diferite la valorile și principiile fondatoare ale UE, de către lideri politici aleși de diferitele națiuni, toate îndrumă spre nevoia de a respecta trei echilibre strategice fundamentale:

● Respectarea principiilor și valorilor democrației liberale - ale drepturilor omului, economiei de piață, statului de drept, bunei guvernări - și realismul pragmatic dat de nevoia de relaționare și interesele naționale în raport cu state și actori terți. Referențialul este interesul național și raportarea la România a terțului și nu interesul mercantil, dar organizarea internă și raportarea la democrație le putem afirma, le promovăm, dar fără a bloca bunele relații bilaterale.

● Echilibrul între transatlanticism pro-american și europenism – europo-centrism. România își bazează securitatea și relațiile externe pe triada Parteneriatul strategic cu SUA, apartenența și rolul solidarității și apărării comune cu aliații - țări membre NATO, apartenența și solidaritatea cu partenerii europeni din Uniunea Europeană. Fundamentul de referință sunt principiile și valorile fondatoare ale acestor relații, ceea ce nu presupune preeminența unei componente în detrimentul celeilalte. În condițiile schimbărilor profunde la nivelul eșafodajului de putere american, al reașezării europene și al conducerii marilor state din Uniunea Europeană, este important ca mesajul de loialitate și consecvență să fie menținut prin profesarea acestui echilibru la toate nivelurile și evitarea alegerilor exclusive pe linie transatlantică sau pe linii de falie în UE.

● Echilibrul între conservatorism instituțional și relațional și adaptare fără tangaje, fără schimbări bruște. Nici imobilismul și lipsa de reacție, nici activismul și voluntarismul nu sunt abordări corecte și coerente. De aceea, echilibrul constant și dinamic trebuie să vizeze reglajul fin între consecvența abordărilor la toate nivelurile și adaptarea pro-activă, predictibilă pentru parteneri, la evoluția internațională în epoca reașezărilor.

Politica cercurilor concentrice

Dragnea si Dancila, o noua CONFRUNTARE! Surpriza! Care e marul discordiei acum

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI