Într-un fel, expoziția este și pretext pentru a face radiografia unei familii de intelectuali din Iași de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea. Dintr-o lume cum nu va mai fi…

Mihai Codreanu, în copilărie

De la ținuta vestimentară, coafură, obiecte prezente în fotografii inedite, documente, se parcurge vizual parte din viața celui care mai târziu va deveni părintele sonetului românesc. Vernisajul expoziției are loc duminică, 24 iulie, la muzeul „Mihai Codreanu” cu începere de la 11:00. Expoziția poate fi vizitată până pe 30 septembrie 2016, de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00 – 17:00.

Despre viața și opera lui Mihai Codreanu ne-a vorbit muzeograf Beatrice Panțiru, curatorul expoziției. Cu entuziasm ne-a povestit cum acest poet, care a depășit încercările grele la care l-a supus viața, a devenit mentorul unor mari oameni de teatru: Ștefan Ciubotărașu, Victor Ion Popa, Sorana Țopa, Aurel Ghițescu sau „generația de aur” a Teatrului Național din Iași. Totodată, muzeul „Mihai Codreanu” ne-a pus la dispoziție câteva fotografii care vor fi în expoziție. O lume de doamne și domni, de eleganță și candoare.

Acum 140 de ani, mai exact pe 25 iulie 1876, când străzile Iașului păstrau încă proaspete urmele lui Mihai Eminescu și ale lui Ion Creangă, venea pe lume Mihai Codreanu, cel de-al doilea copil al familiei Constantin și Natalia Codreanu, cel care, mai târziu, avea să fie numit părintele sonetului românesc.

MIhai Codreanu cu prima sa soție, Sofia, la Govora, în 1915

        „Discret ca un suiş de munte şi ascuns ca o candelă de aur”, așa cum îl descrie Tudor Arghezi, Mihai Codreanu a fost o personalitate polivalentă: avocat, profesor de dicție, citire expresivă, critică, psihologie teatrală și scenică la Conservatorul ieşean, rector al acestei instituții, director al Teatrului Naţional din Iaşi, inspector general al teatrelor, scriitor, codirector al revistei „Însemnări ieşene”, colaborator la numeroase reviste de cultură, membru corespondent al Academiei Române, Cavaler al Academiei franceze.


Mihai Codreanu a purtat pe umeri o grea povară: la 29 de ani a fost diagnosticat cu o boală incurabilă de vedere a cărei evoluție l-a condamnat la orbire. Nemaiputându-se folosi de mâinile și ochii săi, poetul „scria” în memorie sonetele, dictate mai târziu prietenilor care-i făceau munca de secretariat.

Poetul, la Roma în 1925

        Mihai Codreanu a fost cea mai tipică întruchipare în literatura noastră a poetului-meşteşugar, profesionistul versului de atelier îndelung elaborat. Așa cum afirmă Garabet Ibrăileanu: „Sunt poeţi de talent care, dacă ar lipsi, literatura ar sărăci desigur, dar nu în varietatea ei. Dacă dl. Codreanu n-ar fi existat, literatura română ar fi mai puţin diversă“.

Mama poetului, Natalia Codreanu

Expoziția omagială „Mihai Codreanu în imagini inedite” face radiografia unei  familii de intelectuali din Iași de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea. De la ținuta vestimentară, coafură, obiecte prezente în fotografii inedite, documente, se parcurg vizual aspecte mai puțin cunoscute din viața sonetistului, din copilărie până la senectute.

Fotografiile-document din perioada „lipsită de griji” a copilului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prezintă vizual momentul de occidentalizare a  întregii societăţi românești, care nu diferă cu nimic de cel de azi. Făcând abstracție de revoluția tehnologică din zilele noastre putem spune că imaginația copilului de acum 150 de ani nu era foarte diferită de cea a copilului din prezent. Se ascultau poveștile pe care le citeau bunicii sau părinții, luau ființă imaginar căpitani curajoși de vase, zâne și prințese, etc. Din imagini se remarcă evoluția vestimentară atât a doamnelor cât și a domnilor.  Sunt prezente accente parisiene, germane sau britanice.

Sofia Codreanu

Mihai Codreanu s-a născut la 25 iulie 1876 la Iași și s-a stins din viață la (n. 25 iulie 1876, Iași – d. 23 octombrie 1957, Iași) a fost un poet, dramaturg, avocat și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost considerat drept cel mai prolific sonetist român în 1957, la vârsta de 81 de ani, în locuinţa sa din Iaşi. Este vorba despre casa care astăzi găzduieşte Muzeul ,,Mihai Codreanu”, o casă închinată sonetului, precum a fost şi viaţa poetului.

Fotografie de familie: Natalia Codreanu (sora poetului) cu soțul său, Mihai Codreanu și soția, iar jos sunt soacra Nataliei (se presupune) și mama poetului

Iată și un sonet al celui supranumit „părintele sonetului românesc”:

Sonetul unui octogenar

                 de Mihai Codreanu

„Eu m-am luptat pe rând cu opt decenii;          

N-a fost uşor, dar tot le-am dovedit…

…Şi-acum, octogenar, privesc uimit

Trecutul plin de fumurii vedenii.

 

Mi-s anii grei al glezne ca buştenii;

De cale lungă pasul mi-i trudit;

Iar steaua mea, trecând spre asfinţit,

Îmi stoarce-o lacrimă din colţul genei.

 

Mă reculeg şi cumpănesc apoi

Cum toarce vremea clipele din noi

Şi cum tot ea pe urmă le distramă;

 

Iar spre a-şi îndeplini eternul rol,

            Ca să ne cearnă-n gol Natura-mamă

Ne rupe lanţul şi sărim în gol.”

 

 

Te-ar putea interesa și: