Teatrul din Constanta / sursa oto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv recursul formulat de Oleg Danovski Jr. în procesul prin care acesta solicita eliminarea numelui tatălui său din titulatura Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța.
Decizia instanței supreme, pronunțată la 12 mai 2026, închide un litigiu început în urmă cu mai bine de patru ani și confirmă soluțiile pronunțate anterior de Tribunalul București și Curtea de Apel București.
Prin hotărârea definitivă, instanța a respins ca nefondat recursul reclamantului și l-a obligat pe acesta să plătească 7.260 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
Miza procesului a fost utilizarea numelui unuia dintre cei mai importanți coregrafi români de către instituția de cultură din Constanța.
Cine a fost Oleg Danovski
Oleg Danovski (1917–1996) este considerat întemeietorul școlii românești de balet modern și fondatorul primului teatru de balet din România. Născut la Voznesensk, în actuala regiune ucraineană Mîkolaiiv, acesta a avut o carieră internațională remarcabilă, fiind prezent pe scene prestigioase precum Teatrul Bolșoi din Moscova, Opera din Milano și Metropolitan Opera din New York.
În 1978, la Constanța, a contribuit la înființarea unei secții de balet în cadrul Teatrului de Revistă „Fantasio”, care avea să devină nucleul viitorului teatru de balet al orașului. Sub conducerea sa au fost montate spectacole emblematice precum „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită” și „Spărgătorul de nuci”.
Din 1990, instituția de balet din Constanța poartă numele maestrului, iar ulterior titulatura a fost păstrată și după reorganizările administrative ale teatrului.
Nemulțumirile fiului marelui coregraf
Conflictul a devenit public în 2021, când Oleg Danovski Jr. a anunțat că dorește retragerea numelui tatălui său din denumirea instituției. Acesta a transmis inclusiv un memoriu Ministerului Culturii, în care și-a motivat solicitarea.
Fiul coregrafului a invocat o serie de scandaluri care au afectat imaginea teatrului de-a lungul anilor, susținând că acestea au prejudiciat reputația numelui „Oleg Danovski”.
De asemenea, el a afirmat că instituția nu mai promovează suficient creația artistică a tatălui său și că spectacolele semnate de acesta au dispărut treptat din repertoriu.
Printre criticile formulate s-au numărat și cele referitoare la starea clădirii teatrului, despre care a susținut că s-a degradat în timp din cauza unei administrări defectuoase și a lipsei investițiilor.
Ce a cerut în instanță
În februarie 2022, Oleg Danovski Jr. a deschis proces împotriva Ministerului Culturii și a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
Acesta a solicitat instanței să constate că numele „Oleg Danovski” reprezintă o marcă notorie și să recunoască notorietatea semnului distinctiv atât în raport cu tatăl său, cât și în calitate de moștenitor al drepturilor de autor.
Totodată, reclamantul a cerut obligarea pârâților să înceteze folosirea numelui, să îl elimine de pe frontispiciul teatrului, să publice scuze publice și să plătească despăgubiri totale de 500.000 de lei pentru utilizarea fără drept a numelui și pentru presupusul prejudiciu de imagine.
De ce au respins judecătorii cererea
În mai 2023, Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Instanța a arătat că notorietatea unui artist și reputația sa profesională nu sunt suficiente pentru a transforma automat numele acestuia într-o marcă notorie în sensul Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Judecătorul a reținut că documentele depuse la dosar nu demonstrează că numele „Oleg Danovski” a fost utilizat ca marcă de către coregraf sau de către fiul său.
Oleg Danovski / sursa foto: captură video
De asemenea, nu au fost prezentate probe suficiente privind utilizarea semnului pe piață, amploarea serviciilor oferite sub această denumire ori gradul de recunoaștere a unei eventuale mărci în perioada analizată.
Tribunalul a mai constatat că problema acordului privind atribuirea numelui instituției ține de legalitatea actului administrativ prin care teatrul a primit această denumire. Cum hotărârea administrativă nu a fost anulată pe calea contenciosului administrativ, ea continuă să producă efecte juridice.
Apel și recurs respinse
Oleg Danovski Jr. a contestat sentința Tribunalului București, însă Curtea de Apel București a respins apelul la 16 aprilie 2025.
Ulterior, acesta a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La 12 mai 2026, instanța supremă a pronunțat decizia definitivă în dosar. Completul de judecată a respins excepția nulității recursului și, pe fond, a respins recursul ca nefondat.
În plus, reclamantul a fost obligat să achite 7.260 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
Recomandările noastre
International
Consulul Rusiei la Constanța a părăsit România
