Din cuprinsul articolului
Urmărind relatarea presei de astăzi despre congresul PNL, se pot trage câteva concluzii. Deși congresul are o miză controlată, există o competiție reală pentru posturi secundare.
Competiția reală, pentru funcțiile de prim-vicepreședinte
Ilie Bolojan, unul dintre cei mai credibili lideri ai momentului, este unicul candidat pentru șefia partidului, însă mandatul său, limitat la doi ani, sugerează mai degrabă o perioadă de probă.
Președintele PNL știe că pariază tot pe succesul măsurilor de echilibrare bugetară. Poziția de secretar general, ocupată de Dan Motreanu, un politician cu multă experiență în campanii și în jocul politic real, „din spatele scenei”, este deja negociată și stabilită.
Competiția reală este pentru funcțiile de prim-vicepreședinte. Leadershipul PNL este dominat de politicieni cu averi considerabile, provenind din medii diverse, dar cu traiectorii și specializări diferite.
Cine sunt prim-vicepreședinții PNL
Avem lideri cu experiență solidă în politica națională și guvernare, precum Cătălin Predoiu, cu un parcurs îndelungat în administrația centrală și în funcții executive, încercând să-și consolideze capitalul politic.
Figuri ca Nicoleta Pauliuc, care au devenit actori importanți în sistemul de putere al PNL, acumulând un portofoliu imobiliar impresionant și reflectând o integrare rapidă în elitele politice și economice din partid.
Un alt profil este reprezentat de politicieni ca Alin Tișe, exponent al elitei administrative locale, care și-a construit influența prin parghii administrative și conexiuni de putere în linia a doua a liderilor liberali. În fine, antreprenorii și oamenii de afaceri integrați în partid, precum Valeriu Iftime sau Ioan Popa, aduc un background economic și privat, bazat pe acumularea de active diverse.
PNL este, la vârf, un partid al celor foarte bogați
Partea bună este că lupta pentru pozițiile cheie din PNL reflectă o diversitate a elitelor interne, intersectând experiența politică națională, influența administrativă locală și capitalul economic privat.
Partea mai puțin bună, este că politica PNL a ajuns profund fuzionată cu interese economice locale și rețele de influență. Sunt multe exemple privind legături între puterea locală, corupție și ascensiunea în partid, iar relațiile de afaceri, investițiile imobiliare, fondurile publice și funcțiile politice se intersectează, ceea ce poate afecta percepția asupra integrității.
PNL este, la vârf, un partid al celor foarte bogați, concentrat în jurul unor elite economice, nu al clasei mijlocii lovită de măsurile de echilibrare bugetară.
Tehnocrați-capitaliști locali, care se laudă cu investiții, rezultate economice și „managerierea” comunităților sau firmelor, pozează ca alternativă la politicienii clasici, dar au interese masive în contracte cu statul.
Politicienii tradiționali, conectați la rețele de familie, avere și funcții, cu un profil ancorat în vechile mecanisme de putere, sunt susținuți de structuri de partid consolidate.
Electoratul tradițional de centru-dreapta nu mai este reprezentat direct în PNL
„Poporul liberal” – adică electoratul tradițional de centru-dreapta, antreprenorii mici și mijlocii, profesiile liberale – nu mai este reprezentat direct în PNL.
Congresul PNL arată că, între aspirația la reformă și realitatea unei elite politice clientelare, partidul se află într-un punct de cotitură, în fața unei societăți nemulțumite de politică, dominată de clivaje și polarizare și cu o diversitate de agende, exprimate tot mai radical, pe care PNL le asimilează tot mai greu.
Conflictul dintre Bolojan și „baronii” sau grupurile de interese nu este neapărat fundamental, ci mai degrabă rezultatul unui joc de putere intern, în care premierul are nevoie de sprijinul acestor elite pentru a-și duce la capăt agenda de guvernare, într-un context economic dificil.
Pentru PNL, acest context reprezintă atât o oportunitate de a-și reface brandul de partid care modernizează România, cât și un risc de a pierde electoratul rămas, ca efect al austerității.
Congresul PNL trebuie să aducă o clarificare esențială
Congresul PNL trebuie să aducă o clarificare esențială și o ordonare clară a centrilor de putere din partid, pentru susținerea premierului Bolojan.
Acum, PNL este dezorganizat și scindat, blocat în dezbateri teoretice, cum ar clarificările doctrinare (într-un moment în care partidele au golit de credibilitate orice discuție despre doctrină) și confruntări interne care n-au nicio legătură cu așteptările reale ale oamenilor.
PNL a devenit parte a statului clientelar și poartă responsabilitatea pentru dificultățile resimțite de români, iar discuțiile despre raportarea ideologică la conservatorismul “tip AUR”, sunt puțin utile, în contextul actual de suferință pe care guvernarea PSD-PNL le-a provocat tocmai celor care ar trebui să fie nucleul suportului liberali: clasa de mijloc.
