Planul terorist care ar fi putut ucide sute de oameni la Eurovision 2020
- Iulia Moise
- 27 noiembrie 2025, 22:02
Eurovision / sursa foto: dreamstime.comUn tribunal din Luxemburg l‑a condamnat joi pe un bărbat suedez, în vârstă de 23 de ani, la o pedeapsă de opt ani de închisoare, dintre care şase cu suspendare, pentru planificarea unui atac terorist la ediția din 2020 a Concursului Eurovision, programat la Rotterdam.
Decizia încheie o anchetă de câțiva ani, care a scos la iveală o operațiune complexă de fabricare de bombe și legături cu rețele extremiste internaționale.
Inculpatul, identificat în dosar drept Alexander H., a fost găsit vinovat de participare la o organizație teroristă, precum și de multiple încălcări ale legislației europene privind armele și explozibilii.
Descoperiri şi probe în timpul anchetei
Potrivit autorităților luxemburgheze, Alexander H. a fost arestat în februarie 2020, după ce s‑a descoperit un atelier de fabricare de bombe amenajat profesional în subsolul locuinței tatălui său, în localitatea Strassen, centrul Luxemburgului.
În timpul percheziției au fost găsite substanțe chimice periculoase — inclusiv TATP şi nitroglicerină — o bombă artizanală funcțională și un colet‑capcană destinat unei companii de film din Suedia.
Procurorii au arătat că planurile inculpatului erau extrem de detaliate și vizau un atac cu mari consecințe: un document găsit pe laptopul său, intitulat „Timp distractiv pentru Eurovision 2020 – Pentru un viitor mai bun și mai puțin tolerant”, redactat împreună cu un presupus complice olandez, descria metode de a forța intrarea, de a infiltra personal de securitate, de a bloca ieșirile de urgență, dar și de a răspândi gaze toxice (cianură, ricină, clor) prin sistemul de ventilație, ori prin rachete artizanale.
De asemenea, anchetatorii au relatat că planurile includeau și un posibil atac asupra unei instalații petroliere în Nacka, Suedia, după ce Alexander H. ar fi cartografiat vulnerabilități ale gardului de perimetru al site-ului.
Context ideologic și legături cu grupări extremiste
Pe parcursul procesului, s‑a arătat că tânărul fusese radicalizat și făcea parte din grupările de extremă dreapta.
Conform autorităților, el a fost membru al organizației paramilitare de extremă dreapta The Base, considerată organizație teroristă de către Uniunea Europeană.

Eurovision / sursa foto: dreamstime.com
Potrivit presei, el ar fi colaborat și cu o grupare eco‑fascistă numită The Green Brigade, implicată anterior în acțiuni violente, precum incendierea unei ferme de nurci în Suedia, act pentru care fusese deja condamnat.
Procurorii au arătat că inculpatul nu era doar un simpatizant pasiv: el a participat activ la recrutarea de membri, la distribuirea de tutoriale pentru fabricarea de dispozitive explozive și la elaborarea de manifeste de propagandă extremistă.
Sentința şi condițiile privind suspendarea pedepsei
Cei opt ani de închisoare deciși de tribunal sunt valabili, dintre care şase sunt cu suspendare. Suspendarea pedepsei este condiționată de participarea la un program de deradicalizare de cinci ani și de prezentarea unor rapoarte de progres către procurori la fiecare șase luni. În cazul neîndeplinirii acestor condiții, întreaga pedeapsă poate fi reactivată.
Procurorul adjunct care a instrumentat cazul, David Lentz, ceruse o pedeapsă de 12 ani de închisoare, argumentând că doar intervenția promptă a poliției și serviciilor de informații din Luxemburg a împiedicat producerea unei tragedii cu numeroase victime.
Atât inculpatul, cât și acuzarea au la dispoziție 40 de zile pentru a face apel.
Implicații pentru securitatea evenimentelor
Cazul atrage atenția asupra riscurilor reale pe care grupările extremiste le pot reprezenta chiar și pentru evenimente internaționale de mare amploare, precum festivaluri muzicale sau competiții transnaționale.
În acest context, se evidențiază importanța colaborării informaționale și preventive între state, dar și a supravegherii radicalizării online și a achizițiilor de materiale folosite la fabricarea de explozibili.
Totodată, faptul că planurile elaborau metode de atac sofisticate — folosirea de gaze toxice, infiltrarea echipelor de securitate, sabotaj al infrastructurilor — arată modul în care teroriștii pot concepe scenarii complexe, nu doar explozii simple.
Condamnarea servește ca avertisment: autoritățile juridice și de securitate vor trebui să rămână vigilente, mai ales în contextul revenirii la organizarea de evenimente internaționale pe scară largă, după relaxarea restricțiilor generate de pandemie.