Planul Rusiei de a cuceri Herson produce riscuri ecologice pentru România. Documente militare arată un scenariu de contaminare masivă în Marea Neagră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Documente militare rusești, interceptate de hackeri și citate de presa ucraineană, indică un plan de distrugere a orașului Herson prin atacuri asupra infrastructurii critice. Consecințele ecologice ar putea afecta România, Bulgaria și Turcia.

Postul ucrainean Canal 24 relatează că unități ale armatei ruse ar pregăti o operațiune care ar putea provoca o catastrofă ecologică în regiunea Herson, cu efecte extinse asupra țărilor riverane Mării Negre. Informațiile provin dintr-un ordin de luptă atribuit maiorului rus Aleksei Iațenko, document obținut de grupul de hackeri „Divizia 256 Asalt Cibernetic” și prezentat ca parte a corespondenței interne a Diviziei 98 Aeropurtate.

Potrivit analizei publicate, planul nu vizează doar distrugerea locală a infrastructurii orașului, ci și generarea unui lanț de poluări care ar afecta România, Bulgaria și Turcia. Relatarea canalului ucrainean se suprapune cu evaluările Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care confirmă prezența Regimentului 331 Parașutiști în regiunea Herson, însă subliniază că Rusia nu dispune de suficiente forțe pentru a captura orașul.

Documentele interceptate. Obiectivul ar fi distrugerea infrastructurii critice din Herson

Conform informațiilor prezentate de Canal 24, Regimentul 331 Parașutiști, parte a Diviziei 98 Aeropurtate, a fost redistribuit în sudul Ucrainei la începutul toamnei anului 2025. Unitățile acestei divizii au participat anterior la luptele din Donbas, inclusiv la bătăliile de la Bahmut și Ceasiv Iar, unde armata rusă a folosit tactici de distrugere completă a zonei urbane.

Cât de îngrijorătoare e pentru Europa epidemia de Ebola din Africa, potrivit oamenilor de știință

Cercetătorii au renunțat la modelele climatice apocaliptice, Trump critică „escrocheria” Democraților

În corespondența atribuită maiorului Iațenko, militarii ar avea ca obiectiv traversarea fluviului Nipru și ocuparea micro-districtului Korabel, zonă situată pe Insula Carantinei, conform hărților din dotarea trupelor ruse. În paralel, planul indică intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și asupra instalațiilor de tratare a apei din oraș.

Acțiunile ar urma să fie realizate cu drone de atac și rachete balistice. Obiectivul ar fi destabilizarea completă a funcționării rețelelor de utilități, astfel încât orașul să devină nelocuibil, chiar dacă nu poate fi ocupat.

Precedentul Kahovka și vulnerabilitatea actuală a rețelelor din Herson

Herson se află într-o situație fragilă încă din momentul distrugerii barajului de la Kahovka, produsă în 2023. Inundațiile generate atunci au afectat grav stațiile de tratare a apei, instalațiile de pompare și sistemele de evacuare a apelor uzate.

Un studiu realizat de Svitlana Skok, de la Universitatea Agrară și Economică de Stat din Herson, arată că parametrii apei uzate au depășit de până la două ori limitele admise în materie de mineralizare, cloruri și fosfați. Apa Niprului în zona orașului este clasificată drept „extrem de murdară”.

Noi lovituri asupra infrastructurii vor agrava situația. În scenariul prezentat de autoritățile ucrainene, distrugerea centralei termice și a rețelelor electrice va provoca întreruperi care vor afecta alimentarea cu apă a întregului oraș. Stațiile de pompare se vor opri în câteva minute în lipsa energiei electrice.

Ce s-ar întâmpla dacă infrastructura ar ceda complet

Potrivit studiilor citate, oprirea alimentării cu energie va duce la o serie de efecte în lanț.

Extracția apei potabile s-ar reduce cu 100.000 – 110.000 de metri cubi pe zi. Unitățile sanitare nu vor putea efectua operațiuni medicale de bază, precum sterilizarea instrumentelor sau dializa.

Stațiile de pompare a apelor uzate vor depune presiune pe rețeaua, deja uzată în proporție de 70%. Colectoarele se pot revărsa în 6 până la 12 ore, iar instalațiile de tratare vor deveni inutilizabile.

Distrugerea stației de epurare Komîșani, care poate procesa 250.000 de metri cubi pe zi, ar duce la deversarea directă a apelor uzate în Nipru. Această scurgere va ajunge rapid în estuarul Nipru-Bug, un ecosistem de peste 800 km², unde apele dulci ale fluviului se amestecă cu cele sărate ale Mării Negre.

Această zonă este esențială pentru reproducerea speciilor de pește, pentru migrația organismelor marine și pentru filtrarea naturală realizată de organisme precum midiile și stridiile.

Marea Neagră / Sursa foto: Dreamstime.com

Complicația ecologică: riscul de „înflorire” algală în Marea Neagră

Canal 24 relatează că militarii ruși colectează informații despre speciile de alge toxice din Marea Neagră și despre modul în care poluarea poate stimula proliferarea cianobacteriilor.

După distrugerea barajului de la Kahovka în 2023, specialiștii au identificat un aflux de microorganisme, o scădere a salinității și o perturbare a ecosistemului marin. În cazul unei poluări masive provenite din Herson, efectele pot fi mult mai rapide, având în vedere distanța scurtă dintre estuar și zona costieră.

În Marea Neagră există aproximativ douăzeci de specii de cianobacterii care produc toxine periculoase pentru organismul uman. Una dintre cele mai problematice este Microcystis aeruginosa, care eliberează substanțe toxice ce pot afecta ficatul și sistemul nervos.

Fenomenul de înflorire algală poate conduce la contaminarea fructelor de mare, la scăderea dramatică a populațiilor de pește și la pierderi majore pentru industriei de acvacultură din țările riverane.

În scenariul analizat, pescuitul comercial din regiune ar putea intra în colaps în doi sau trei ani.

De ce România, Bulgaria și Turcia sunt cele mai expuse

Explicația se află în circulația curenților din Marea Neagră. Hidrografii descriu două cicluri majore, cunoscute sub numele „ochelarii lui Knipovici”, care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic în vestul și estul mării.

Aceste fluxuri mențin apele din nord-estul Mării Negre la distanță de coastele rusești și de Peninsula Crimeea, dar conduc natural poluanții către țărmurile vestice și sudice.

România, Bulgaria și Turcia sunt situate exact în zonele de descărcare ale acestor curenți.

Marea Neagră are și o rată redusă de schimb între straturile de suprafață și cele adânci. Asta înseamnă că toxinele nu pot fi diluate rapid și pot rămâne în stratul superficial perioade îndelungate.

Un scenariu de securitate regională cu implicații pe termen lung

Analiza ISW indică faptul că Rusia urmărește să transforme orașul Herson într-o zonă nelocuibilă, similar tacticilor aplicate în alte părți ale Ucrainei. Obiectivul nu ar fi câștigul militar direct, ci distrugerea unui centru regional pentru a pune presiune pe autoritățile ucrainene și pentru a crea instabilitate în apropierea granițelor NATO.

Pentru România, riscul ține de contaminarea apelor marine, pierderile în acvacultură și degradarea ecosistemelor costiere.

Presa ucraineană subliniază că, în cazul unei deversări masive, efectele ar fi ireversibile pe termen mediu. Ecosistemele din vestul Mării Negre ar putea avea nevoie de ani pentru a se reface.