Planeta este „însetată”. Costul ascuns al apei în economia de zi cu zi

Pahar cu apă / sursa foto: dreamstime.com

Suntem îndemnați să consumăm zilnic cel puțin doi litri de lichide. Dincolo de acest aport direct, apa curge constant și din robinetele noastre, unde utilizarea medie ajunge la aproximativ 100 de litri pe zi, pentru fiecare persoană. Însă această cantitate vizibilă spune doar o parte din poveste, căci, în realitate, volumul total de apă pe care îl folosim este considerabil mai mare.

Când ne gândim la consumul de apă, ne raportăm, de obicei, la cea care curge din robinet, pentru uz casnic sau igienă personală, sau la cea îmbuteliată. Fiecare produs pe care îl folosim, poate fiecare activitate pe care o efectuăm are însă o amprentă de apă, reprezentată de cantitatea totală necesară pentru producție, de la materii prime până la produsul final.

Amprenta de apă

Potrivit Water Footprint Network, un raport prezentat de Eurostat în 2022, o persoană are o amprentă medie de apă de aproximativ 3.800 litri/zi. Dar valoarea poate ajunge la 10.000 litri/zi în state dezvoltate. În UE, agricultura este responsabilă pentru aproximativ 24% din utilizarea totală a apei.

Evaluarea amprentei de apă este un instrument analitic care ne ajută să înțelegem modul în care activitățile, acțiunile și produsele rezultate din activitatea umană influențează resursele de apă. Conform datelor Water Footprint Network, fiecare român consumă, indirect, peste 4.000 de litri de apă pe zi. Bineînțeles, nu din sticlă sau robinet, ci prin produsele pe care le cumpără, le mănâncă, le poartă sau le folosește.

Este ceea ce specialiștii numesc „apă virtuală”. Conceptul a fost introdus de profesorul britanic John Anthony Allan în anii ’90 pentru a descrie volumul total de apă utilizat pentru a produce ceva. Și Arjen Hoekstra, profesor de Management al apei la Universitatea din Twente, Țările de Jos, a continuat să studieze subiectul încă din anul 2002. Și a descris „amprenta de apă” ca mijloc de măsurare a volumelor consumate și poluate în timpul producției de bunuri și servicii.

Români „însetați”

O echipă de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat în 2023 un studiu intitulat „Efectele obiceiurilor alimentare ale locuitorilor din România asupra amprentei de apă”. S-a analizat câtă apă este necesară pentru a produce alimentele consumate de un român într-un an și au fost folosite date din 2020 furnizate de Institutul Național de Statistică.

În cazul alimentelor, „amprenta de apă” include „Apa verde”, adică apa provenită din precipitații, absorbită de plante, vorbim apoi și despre „Apa albastră”, cea extrasă din râuri, lacuri sau subteran pentru irigații, dar și despre „Apa gri”, necesară pentru a dilua poluanții rezultați din producția alimentară.

Cea mai mare parte din apa folosită pentru producerea alimentelor consumate este apă verde (83,5%), urmată de cea albastră (9,3%) și apoi cea gri (7,2%). Distribuția prezentată evidențiază dependența agriculturii românești de surse naturale de apă și nevoia unei gestionări eficiente a resurselor hidrice.

Pe partea de alimente și impactul lor asupra amprentei de apă, studiul poziționează carnea pe primul loc, cu 26,6%, urmată de produsele lactate (24,2%) și cereale (21,8%). Dintre tipurile de carne, cea de porc este cea mai consumatoare de apă, cu 44,5% din totalul amprentei asociate produselor din carne.

Cât „bem” când mâncăm?

În raportul Water Footprint Network se prezintă cum hrana de zi cu zi este principalul canal prin care consumăm apă fără să știm. Un studiu publicat în revista Water din anul 2023 evidențiază faptul că alimentația zilnică a unui român generează un consum mediu de 1.597 de metri cubi de apă pe an, echivalentul a aproximativ 4.377 de litri pe zi.

Iar în studiul respectiv se prezintă și următoarele exemple: un kg carne de vită = 15.000-16.000 litri de apă, o ceașcă de cafea = 140 litri de apă, un ou = 200-300 litri de apă, un pahar de vin de 125 ml = 110 de litri de apă și un kg de orez = 2.500 de litri de apă. Aceste cifre fac referire la un întreg proces ce include irigațiile, procesarea, transportul, dar și alte etape din lanțul de producție.

Moda udă și tehnologia care costă apă

Industria modei, la nivel global, este una dintre cele mai poluante, fapt deja știut. Reprezintă însă și una dintre cele mai mari consumatoare de apă dulce. Pentru a produce o singură pereche de blugi, de exemplu, sunt necesari între 7.500 și 10.000 de litri de apă, în special pentru cultivarea bumbacului și vopsirea țesăturii. Cu cât o pereche de blugi este mai deschisă la culoare, mai „tăbăcită”, cu atât mai multă apă se consumă.

La rândul său, industria tehnologiei este un mare consumator de apă. Trăim în era în care folosim telefoanele mobile zilnic. Însă nu mulți știu, poate, că producerea unui telefon mobil necesită între 12.000 și 16.000 de litri de apă, conform datelor colectate de Sustainable Electronics Initiative.

Apa este utilizată în extracția metalelor rare, în fabricarea componentelor și testarea dispozitivelor. De asemenea, tabletele, laptopurile și televizoarele urmează același model, cu un consum mediu de 1.000-2.000 litri per kilogram de dispozitiv.

Cât ne costă „apa invizibilă”?

Iar noi, consumatorii, nu observăm, nu suntem conștienți despre consumul de apă. Căci apa în sine nu e taxată direct la raft, dar se reflectă în prețurile produselor care se regăsesc în comerț. De exemplu, costurile agricole cresc în perioade de secetă, atunci când producătorii trebuie să consume o mai mare cantitate, iar mai apoi consumul suplimentar se transpune în scumpiri pentru consumator.

Aceleași date din partea Sustainable Electronics Initiative scot în evidență că, un litru de apă potabilă de la robinet, ne costă între 0,005–0,01 lei. Dar, un litru de „apă virtuală” consumat prin carne de vită sau cafea ne costă indirect, prin prețul alimentului, adesea între 20 și 60 de ori mai mult.

Impactul obiceiurilor

Apa este o resursă care nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar reprezintă și cheia dezvoltării la diferite niveluri. Apa susține economia prin agricultură, pescuit comercial, producția de energie, industrie, transport maritim și turism. Deși s-ar putea crea iluzia unei abundențe a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din toate resursele sunt disponibile sub formă de apă dulce.

Un raport al Food and Agriculture Organization din cadru ONU subliniază că alegerea produselor locale și de sezon reduce amprenta de apă. Se amintește și de reducerea risipei alimentare, căci 30% din hrana globală este irosită, ceea ce înseamnă apă irosită, în masă.

Reutilizarea și reciclarea echipamentelor electronice prelungește durata de viață și scade cererea pentru producție nouă. Există tot felul de metode prin care se pot reduce atât consumul de apă, cât și cantitatea risipită.

Apa pe care o consumăm zilnic nu vine doar din pahar, ci din alegerile noastre de consum. Fiecare ceașcă de cafea, pereche de blugi sau kilogram de carne are în spate litri întregi de apă. Iar asta înseamnă nu doar resurse naturale, ci și bani investiți într-un sistem complex. Consumul de apă invizibilă este unul dintre cele mai puțin conștientizate moduri în care oamenii influențează planeta.