Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Economia României a continuat să scadă în primul trimestru al anului 2026, conform datelor INS, forțând o recalibrare dură a pieței muncii. Sectoare tradiționale de creștere, precum IT-ul sau industria auto, rămân sub o presiune imensă, primul fiind direct amenințat de eficiența inteligenței artificiale, iar al doilea de costurile energiei.
Piața muncii din România. Unde s-au creat locuri de muncă
Construcțiile rămân unul dintre principalele domenii care absorb forță de muncă. În zona construcțiilor civile s-au creat aproximativ 5.100 de locuri de muncă în ultimul an, semn că investițiile și proiectele din acest sector continuă să susțină angajările.
Creșteri apar și în activități cu componentă tehnică sau de servicii, precum repararea calculatoarelor și a autovehiculelor, domenii care au continuat să se extindă odată cu cererea constantă pentru servicii de întreținere și reparații.
Sănătatea rămâne, de asemenea, un sector stabil din punct de vedere al nevoii de personal, fiind influențat de deficitul cronic de specialiști. Comerțul cu amănuntul și sectorul restaurantelor continuă să ofere oportunități de angajare, inclusiv pentru forță de muncă temporară sau entry-level.
Sectoarele care pierd angajați
Pe partea opusă, datele INS indică scăderi importante în mai multe industrii. Primele trei sectoare cu cele mai mari reduceri de personal sunt industria prelucrătoare, industria auto și învățământul, care cumulează peste 70.000 de locuri de muncă pierdute.
Per ansamblu, economia a pierdut 56.600 de locuri de muncă într-un an, iar aproximativ 49.000 dintre acestea provin din industria prelucrătoare. Aceasta rămâne sectorul cu cea mai mare ajustare de personal, semn că producția industrială traversează o perioadă de încetinire vizibilă.
„Scăderile din industria prelucrătoare – în special auto, metalurgie, textile şi construcţii – nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unui cumul de factori economici şi structurali.
În primul rând, vorbim despre o răcire a cererii la nivel european, principalul motor pentru exporturile României”, a spus recent pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.
Bani. Sursă foto: Captură video
Industria auto și IT-ul, sub presiune
Industria auto, unul dintre pilonii economiei în ultimul deceniu, a pierdut aproape 16.000 de angajați într-un singur an, ceea ce reprezintă peste 10% din forța de muncă din acest segment.
“Un alt factor important este transformarea structurală: în auto, trecerea către electrificare schimbă complet lanţurile de producţie şi reduce nevoia pentru anumite roluri tradiţionale, în textile, competiţia globală (Asia, Turcia) continuă să erodeze avantajul costurilor din România.”
Presiunea nu se limitează însă la industrie. Sectorul IT&C a pierdut peste 4.000 de angajați, în timp ce scăderi se observă și în sănătate privată, divertisment, media și servicii de pază, semn că ajustările se extind și în zona serviciilor.
Cât se câștigă în sectoarele aflate în reconfigurare
În sectorul construcțiilor, care a absorbit peste 5.100 de noi angajați, salariile medii nete au urcat spre 5.500 – 6.500 RON. Această creștere este susținută de deficitul cronic de personal, unde un maistru sau un operator de utilaje grele poate atinge praguri de 8.000 RON, depășind veniturile din multe domenii de birou. În paralel, în zona de reparații auto și IT, specializarea tehnică se plătește în medie cu 4.800 – 6.200 RON, valorile fiind strâns legate de complexitatea intervențiilor realizate manual.
În domeniul sănătății, sector care continuă să angajeze, discrepanțele salariale rămân majore: în timp ce un asistent medical debutează la aproximativ 4.500 RON, medicii specialiști din sistemul public pot depăși 12.000 – 15.000 RON net. La baza piramidei ocupate de Horeca și comerțul cu amănuntul, veniturile de pornire se situează între 3.200 și 4.000 RON, însă în aceste sectoare flexibilitatea este adesea dublată de bonusuri de performanță sau bacșișuri care pot suplimenta venitul lunar cu până la 25%.
Industria prelucrătoare și cea auto, probleme pe piața muncii
Sectoarele aflate în declin, precum industria prelucrătoare și cea auto, resimt cea mai mare presiune asupra portofelelor angajaților. În fabricile de componente auto, unde s-au pierdut 16.000 de locuri de muncă, salariul mediu net stagnează în jurul valorii de 4.200 – 4.700 RON. Mai grav, în industria textilă, veniturile rămân blocate aproape de salariul minim, media fiind de aproximativ 3.100 – 3.500 RON, ceea ce explică migrația masivă a forței de muncă spre alte industrii mai bine remunerate.
Chiar și în IT&C, unde numărul de salariați a scăzut cu peste 4.000, cifrele rămân la un alt nivel, dar au devenit mult mai nuanțate. Un programator junior poate începe de la 5.500 – 6.500 RON, însă plafonarea este vizibilă pentru rolurile repetitive. În schimb, seniorii și cei care integrează soluții de IA în procesele de producție păstrează medii salariale de 18.000 – 22.000 RON, semn că piața nu mai penalizează domeniul în sine, ci doar lipsa de adaptare la noile cerințe tehnologice.
