De ce nu se ieftinesc apartamentele în plină criză economică. Explicațiile din spatele fenomenului

Piața imobiliară din România traversează o perioadă atipică în anul 2026, marcată de o criză economică severă și o instabilitate politică ce pune presiune pe mediul de business. Deși cererea a scăzut considerabil, prețurile locuințelor refuză să urmeze o tendință descendentă, creând un paradox greu de gestionat.

Subiectul a fost analizat în cadrul podcastului „Picătura de business”, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube „Hai România”, unde jurnalistul Radu Preda l-a avut ca invitat pe Eduard Uzunov, CEO-ul Regatta Imobiliare.

Piața imobiliară sub presiunea inflației: Motivul pentru care prețurile nu scad în plină criză

Instabilitatea legislativă și inflația galopantă au afectat profund puterea de cumpărare a populației. Eduard Uzunov a subliniat că incertitudinea îi face pe oameni mult mai precauți cu economiile lor, care s-au devalorizat rapid.

„Este anul 2026 cu toate condiționările și cu toată această fibrilație în care se întâmplă lucrurile. Este un an potrivit pentru publicul larg să facă tranzacții imobiliare? Să vândă, respectiv, să cumpere imobile?”, a întrebat Radu Preda.

Noi acuzații în scandalul emailurilor Oanei Gheorghiu. Fostul șef al ADR ia în calcul sesizarea DNA

Revoluție în traficul din Capitală. Inteligența Artificială preia controlul în intersecții

Răspunsul a scos în evidență dificultățile actuale ale pieței: „Este, dar v-am zis, în locații speciale și faptul că, deci, acum suntem într-o criză politică și de la începutul anului e instabilitate. Este ceva pentru mediul de business modificări legislative, este ceva incredibil pentru mediul de business, e foarte rău și în toate domeniile pentru că oamenii nu știu. Mai ales inflația galopantă, care este în continuare incredibilă. Și economiile oamenilor pur și simplu s-au dus la pământ.”

Inflația și schimbarea comportamentului de consum

Creșterea prețurilor la produsele de bază a mutat atenția de la investiții imobiliare pe termen lung către supraviețuirea zilnică. Cheltuielile curente au devenit o povară, limitând capacitatea de a mai contracta credite sau de a investi în locuințe noi.

„Deci, nu mai au ce să se mai gândească. Ei se gândesc să nu mai iasă la restaurant, să mănânce acasă, să nu mai cheltuiască, pentru coșul zilnic. Inflația a crescut foarte, foarte tare, te duci la Mega Image și cheltui 200 de euro”, a explicat Eduard Uzunov în cadrul podcastului.

De ce rămân prețurile ridicate în ciuda cererii slabe

Marea întrebare a celor care așteaptă o ieftinire a imobiliarelor este legată de rezistența prețurilor pe piață. CEO-ul Regatta Imobiliare explică faptul că dezvoltatorii sunt blocați de costurile de producție, care au atins niveluri record, ceea ce face imposibilă scăderea prețului final fără a intra în pierdere.

„La imobiliare, prețurile nu scad, chiar dacă cererea este mai scăzută, pentru că nu scad și vă spun din ce cauză. Prețul de producție, manopera și tot materialele de construcție sunt la niște prețuri record, care n-au existat până acum. Să găsești muncitori este foarte important. Greu să găsești muncitori în construcții. Nu știu dacă sunt așa de bine calificați. Sunt probleme”, a detaliat acesta.

Standardele de calitate și segmentul premium

În ciuda contextului dificil, segmentul premium continuă să funcționeze pe baza unor criterii stricte de calitate. Locația rămâne cel mai important factor, însă detaliile tehnice și confortul oferit fac diferența între un produs care se vinde și unul care stagnează.

Conform expertului, un produs de calitate presupune: „locație, înseamnă restaurată toată clădirea, înseamnă să funcționeze, să fie totul minunat, să ai o recepție specială, să ai niște lucruri care generează confort. Și foarte puțini, și asta a apărut acum vreo 10 ani, 15 ani, s-au gândit la înălțimea între etaje. Adică una este să ai un 2,70 alta să ai 4 metri înălțime.”

Eduard Uzunov a mai punctat faptul că viziunea dezvoltatorului este esențială pentru succesul unui proiect pe termen lung. Deși înălțimea mai mare a etajelor implică sacrificarea unor unități locative, valoarea adăugată transformă clădirea într-un reper imobiliar.

„Dacă sunt puține unități mobile este și un confort special. Ca dezvoltator, dacă faci înălțime mare pe etaje, pierzi un etaj sau două. Poți să scoți diferența de bani, pentru că produsul devine mai rar. Foarte mulți dezvoltatori se gândesc la bani imediat. Sunt câțiva care zic, nene, ce am făcut eu să rămână tot timpul. Ca un reper”, a concluzionat invitatul.