Economie
Petrișor Peiu critică eliminarea IMCA. Cere explicații privind profiturile unor multinaționale
Petrișor Peiu, senator AUR. sursa: Inquam Photo
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Senatorul AUR, Petrișor Peiu, susține că eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) poate încuraja din nou practicile de optimizare fiscală ale companiilor mari și solicită autorităților fiscale să explice diferențele semnificative dintre ratele de profit raportate de unele firme românești și cele ale unor grupuri multinaționale.
Într-o postare publicată pe Facebook, economistul și senatorul afirmă că renunțarea la acest mecanism de taxare riscă să permită transferul profiturilor către companiile-mamă din alte state, diminuând astfel baza de impozitare din România.
Declarațiile apar în contextul dezbaterilor privind modificările fiscale și după publicarea rezultatelor financiare ale unor dintre cele mai mari companii din economie pentru anul 2025.
Ce spune Petrișor Peiu despre eliminarea IMCA
Potrivit lui Peiu, impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, cu scopul de a limita situațiile în care profiturile declarate sunt reduse prin diverse mecanisme de optimizare fiscală.
Acesta explică faptul că, în varianta unui impozit de 1% aplicat cifrei de afaceri, pragul era echivalent cu plata unui impozit pe profit de 16% pentru o companie cu o marjă de profit de aproximativ 6%.
În opinia sa, firmele care raportează profituri sub acest nivel pot ajunge să plătească un impozit mai redus decât ar fi achitat în baza IMCA.
Peiu afirmă că desființarea acestui mecanism, în urma angajamentelor asumate de România în raport cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), redeschide posibilitatea utilizării strategiilor de optimizare fiscală.
Exemplele invocate
În argumentația sa, Petrișor Peiu compară ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025.
Printre exemplele prezentate se numără:
- Romgaz, care ar fi raportat un profit reprezentând aproximativ 41% din cifra de afaceri, comparativ cu circa 10% în cazul OMV Petrom;
- Dedeman, cu o rată a profitului de aproximativ 12%, față de aproximativ 5% la Lidl și 4% la Kaufland;
- Automobile Dacia (Renault) și Ford Otosan România, despre care afirmă că au raportat marje de profit de aproximativ 2%;
- OMV Petrom Marketing și MOL România, cu rate ale profitului de aproximativ 2%, respectiv 3%;
- constructorii Tehnostrade, Spedition UMB și SA&PE, unde susține că marjele de profit diferă semnificativ.
Peiu consideră că aceste diferențe ridică semne de întrebare și apreciază că ele ar trebui analizate de autoritățile fiscale.
Solicitare către ANAF
În finalul mesajului, senatorul afirmă că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ar trebui să ofere explicații publice privind diferențele dintre ratele de profit raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.
Acesta întreabă, între altele, cum poate Romgaz să înregistreze o marjă de profit de câteva ori mai mare decât OMV Petrom sau de ce Dedeman raportează o profitabilitate superioară unor mari lanțuri internaționale de retail.
Datele financiare pentru anul 2025 arată că sectorul energiei continuă să domine clasamentele profitabilității, iar Romgaz, Hidroelectrica și OMV Petrom se numără printre companiile cu cele mai mari profituri nete raportate în România.
Totuși, comparațiile privind marjele de profit trebuie interpretate în contextul diferențelor dintre modelele de afaceri, structura costurilor, investițiile și specificul fiecărei companii.
Aceste aspecte nu sunt analizate în postarea lui Petrișor Peiu și nu au fost comentate public de companiile menționate în legătură cu afirmațiile sale.
Recomandările noastre
