Impozitul pe cifra de afaceri din petrol și gaze ar putea fi eliminat. Proiectul a ajuns la Senat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un proiect de lege depus la Senat propune eliminarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri aplicat companiilor din sectoarele petrol și gaze naturale, cunoscut sub denumirea de ICAS. Inițiativa vizează abrogarea integrală a articolului 46² din Codul fiscal, care prevede în prezent o cotă de 0,5% pentru acest impozit.

Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 6 august 2026, cu numărul B462/2026, și îi aparține deputatului USR Adrian Echert. Inițiatorul solicită dezbaterea în procedură de urgență, însă propunerea se află în faza de început a traseului parlamentar și nu produce deocamdată nicio modificare fiscală. Companiile vizate aplică în continuare regulile aflate în vigoare.

Cum se calculează ICAS

Articolul 46² din Codul fiscal stabilește că anumite persoane juridice române și, în condițiile prevăzute de lege, persoane juridice străine care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze datorează, pe lângă impozitul pe profit, un impozit specific pe cifra de afaceri.

Cota este de 0,5%, însă calculul nu se face pur și simplu asupra întregii cifre de afaceri contabile. Formula prevăzută de Codul fiscal este ICAS = 0,5% × (VT – Vs – I – A), unde sunt luate în calcul veniturile totale și sunt scăzute anumite categorii de venituri, investiții și amortizări eligibile.

Regimul fiscal vizează mai multe activități din industria petrolului și gazelor, între care extracția petrolului și gazelor naturale, rafinarea petrolului, distribuția și comercializarea combustibililor gazoși, comerțul cu ridicata și cu amănuntul al carburanților și transportul prin conducte.

Prevederile actuale ale articolului 46² se aplică până la 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, termenul este ultima zi a exercițiului fiscal care se încheie în 2027.

Ce argumente aduce inițiatorul proiectului

În expunerea de motive, autorul propunerii susține că impozitul suplimentar nu ar fi produs doar efectul urmărit inițial, respectiv creșterea veniturilor bugetare.

Potrivit documentului, taxarea suplimentară a cifrei de afaceri ar fi crescut costurile operatorilor și ar fi contribuit la reducerea unor volume comerciale, inclusiv prin orientarea unor fluxuri către alte state din regiune.

Inițiatorul susține că acest fenomen afectează poziția României ca punct regional pentru transportul, depozitarea și distribuția produselor petroliere. În același timp, reducerea volumelor ar avea efecte asupra companiilor care oferă servicii logistice și portuare.

Acestea sunt argumentele prezentate de autorul proiectului. Expunerea de motive nu oferă însă, în forma citată, o evaluare independentă care să cuantifice separat volumele comerciale pierdute ca efect direct al ICAS.

Portul Constanța, în centrul argumentației

Portul Constanța este menționat în justificarea inițiativei prin rolul său în transportul și depozitarea produselor petroliere.

Potrivit expunerii de motive, diminuarea volumelor tranzitate poate afecta nu doar companiile care datorează impozitul, ci și operatorii care asigură depozitarea, manipularea, agenturarea și alte servicii conexe.

În acest context este menționat și proiectul unui terminal de bitum dezvoltat în incinta Oil Terminal din Portul Constanța.

Documentele oficiale ale companiei arată că Oil Terminal și Euronova Energies au încheiat un acord de parteneriat pentru construirea terminalului. Într-un raport transmis Bursei de Valori București la 27 martie 2026, Oil Terminal a anunțat că a inițiat procedura pentru selectarea executantului lucrărilor, după predarea formei finale a proiectului tehnic.

Potrivit aceluiași document, Oil Terminal urmează să fie proprietarul și operatorul terminalului, în timp ce Euronova Energies va avea drept exclusiv de utilizare pentru o perioadă de 10 ani. Acordul prevede un rulaj garantat de 80.000 de tone de bitum pe an.

Ce rol are Oil Terminal

Oil Terminal este unul dintre operatorii importanți ai infrastructurii petroliere din Portul Constanța, iar statul român, prin Ministerul Energiei, deține 87,7579% din acțiunile companiei, potrivit structurii acționariatului publicată de Bursa de Valori București.

În acest context, inițiatorul proiectului susține că o eventuală diminuare a activității portuare poate avea efecte asupra mai multor categorii de venituri ale statului, nu doar asupra impozitului suplimentar.

Argumentul este că activitatea economică generată de volumele transportate și depozitate poate produce venituri fiscale din TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende și alte taxe și redevențe. În cazul unei companii cu participație majoritară a statului, reducerea activității poate avea, de asemenea, efecte asupra dividendelor încasate de buget.

Rafinărie Petromidia. Sursă foto: Captură video

Acest raționament face parte din justificarea proiectului și nu reprezintă o estimare oficială a impactului bugetar. Documentul parlamentar nu stabilește o valoare exactă a veniturilor care ar fi pierdute sau câștigate în urma eliminării ICAS.

Ce se întâmplă cu operatorii străini

Proiectul pune în discuție și regulile aplicabile unor companii străine care desfășoară activități în România fără să aibă un sediu permanent aici.

Codul fiscal prevede, în anumite situații, obligația acestor operatori de a calcula și achita ICAS pentru livrările sau serviciile aferente activităților desfășurate pe teritoriul României ori pentru livrările de bunuri de pe teritoriul României. Pentru anumite persoane juridice străine din afara Uniunii Europene există și obligația desemnării unui reprezentant fiscal.

Expunerea de motive critică, de asemenea, obligația privind constituirea unei garanții de un milion de euro pentru operatorii vizați de aceste prevederi. Inițiatorul consideră că o astfel de condiție poate afecta activitățile de tranzit în cazul mărfurilor care nu sunt destinate consumului pe piața românească.

Eliminarea ICAS ar avea și un efect bugetar direct

Abrogarea articolului 46² ar elimina încasările directe provenite din acest impozit, cel puțin pentru perioada în care taxa ar fi fost aplicabilă.

Inițiatorul susține că eventualul minus bugetar ar putea fi compensat prin creșterea activității economice și prin menținerea în România a unor fluxuri comerciale care generează alte venituri fiscale.

Proiectul nu prezintă însă o estimare numerică completă a impactului bugetar rezultat din eliminarea impozitului și nici o proiecție independentă privind veniturile suplimentare care ar putea apărea ca urmare a creșterii activității.

Prin urmare, raportul dintre încasările pierdute din ICAS și eventualele venituri suplimentare generate de activitatea economică rămâne unul dintre aspectele care ar putea fi analizate în cadrul dezbaterii parlamentare.

Ce urmează pentru companiile din petrol și gaze

Propunerea legislativă nu elimină în acest moment impozitul suplimentar. Pentru ca măsura să intre în vigoare, proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptat, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Până la o eventuală modificare a Codului fiscal, prevederile articolului 46² rămân aplicabile în forma actuală, inclusiv cota de 0,5% și perioada de aplicare stabilită de legislația în vigoare.

Propunerea de eliminare a ICAS deschide astfel o dezbatere privind modul în care statul taxează sectorul petrol și gaze și privind efectul pe care impozitarea cifrei de afaceri îl poate avea asupra fluxurilor comerciale, infrastructurii portuare și veniturilor bugetare.