Militanții pentru familie au ieșit în stradă pentru că în 60 de ani, prin avort, au fost uciși peste 22 de milioane de prunci nenăscuți. În medie, la câte femei sunt în țara noastră, asta înseamnă cam trei de fiecare româncă. Dintre cele care au făcut așa ceva, una din zece femei e minoră
Doar în Bucureşti, sâmbătă, la „Marşul pentru Viaţă”, peste cinci mii de oameni s-au adunat în Parcul Tineretului, la o manifestare anti-avort organizată de Coaliţia pentru familie. Gigi Becali s-a aflat în fruntea procesiunii din Capitală, dar marșul s-a desfășurat și în alte 285 de orașe din țară și din Republica Moldova, numărând alte mii de participanți. În total, peste zece mii de de participanți. La Timișoara, mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan, s-a numărat printre ei, iar la Cluj- Napoca mitropolitul ortodox ÎPS Andrei s-a alăturat, de asemenea, militanților pentru familie.
Organizatorii Marșului pentru viață au punctat faptul că acțiunea e menită să sprijine femeile însărcinate, să le facă să înțeleagă cât de important este să dea naștere copiilor lor.
„Nu s-ar prăbuşi România dacă toate tinerele familii ar avea măcar câte trei copii, unul pentru tata, unul pentru mama, şi unul pentru ţară şi biserică”, a cuvântat ÎPS Andrei, la Cluj.
Și mitropoloitul bănățean i-a ținut isonul: „Statisticile spun că în anul 1990, în România s-au făcut un milion de avorturi. De aceea spun că România a trecut şi prin al treilea război mondial. Trebuie să punem sabia în teacă, să n-o mai scoatem să ne luptăm cu cele mai neputincioase fiinţe umane, pruncul din pântecele maicii sale”.
Milioane de prunci nenăscuți, omorâți
Conform datelor Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din cadrul Ministerului Sănătăţii, între anii 1958 şi 2008, în România s-au avortat 22.178.906 copii, adică mai mult decât întreaga populaţie a ţării.
Istoria nefastă a întreruperilor de sarcină în România a început în 1957, când s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere, iar o propaganda greșită, care vorbea despre „emanciparea femeii”, a făcut din acesta o metodă contraceptivă, idee care, din nefericire, a rămas imprimată în mentalitatea colectivă. Nouă ani mai târziu, în 1966, Ceaușescu a decis să crească forțat natalitatea, semnând celebrul Decret 770, care interzicea avorturile. Rezultatul a fost că, în următorii șase ani, înteruperile de sarcină s-au făcut clandestin, peste 10.000 de femei murind din această cauză. După ce populația școlară s-a dublat în România, în 1972 a apărut Decretul 53, care legaliza avorturile pentru toate femeile de peste 40 de ani, care aveau deja mai mulți copii. După Revoluția din 1989, Decretul contra avorturilor a fost abolit, iar de atunci milioane de prunci nenăscuți au fost omorâți prin această metodă chirurgicală.
În 2012, Organizația Mondială a Sănătății trăgea un semnal de alarmă: aproape jumătate din copiii concepuți în România erau avortați. Cifrele arătau că erau uciși în pântecele mamelor 480 de copii la fiecare 1.000 de sarcini! România deține locul I din Europa la numărul de avorturi, iar dintre femeile care aleg să facă asta, una din zece este minoră!