Pe vremuri, în Occident, libertatea religioasă era o temă importantă. Acuma nu știu care mai e valoarea sa, dar, în 1972, Securitatea, prin structura sa externă, percepea ca pe o amenințare trimiterea în Marea Britanie a unui protest semnat, indescifrabil, de membrii mai multor biserici creștine care, la acea vreme, se considerau persecutate în Republica Socialistă România.

Personajele care apar în nota Securității merită a fi detaliate, pentru a înțelege că nu e vorba de niște oameni oarecare, puși pe distrus imaginea României.

Pastorul Richard Wurmbrand, numit ”fugarul” de ofițer este una dintre figurile emblematice ale luptei anticomuniste. Convins, în tinerețe, de doctrina comunistă, el o abandonează repede și devine pastor.

Pe 29 februarie 1948 este arestat. La un moment stă în celulă cu Lucrețiu Pătrășcanu.

” După paisprezece ani de detenție (executați între 1948-1956 și, respectiv,1959-1964) este eliberat, iar în 1965 părăsește țara împreună cu familia, fiind răscumpărat de o organizație creștină norvegiană, cu 10.000$.

În 1966, se stabilește în Statele Unite, unde înființează misiunea creștină Vocea martirilor, organizație care luptă împotriva persecuțiilor îndreptate asupra creștinilor de pe toate continentele.

Ajunge în atenția Comisiei pentru Securitate Interioară a Senatului american, unde face cunoscute atrocitățile la care sunt supuși creștinii din țările comuniste. Privit cu îndoială de senatori, Wurmbrand se vede obligat să apeleze la argumentul cel mai puternic și anume: cicatricile de pe trupul său. În consecință, pastorul Wurmbrand își îndepărtează cămașa lăsând să se vadă optsprezece răni produse de tortură.”

Am citat din pagina sa de Wikipedia.

Alecu Iacob, violinist la Filarmonica din Sibiu și autor al multor imnuri care încă se cântă în bisericile penticostale, a stat un an în închisoare, fiind condamnat, în 1971, la 8 ani de detenție, sub acuzația de ”propaganda împotriva orânduirii socialiste”.

 

Notă privind „apelul“ trimis în străinătate de unele elemente dușmănoase din rândul sectelor religioase din România – 20 iunie 1972

 

Cunoaștem că recent un grup de „reprezentanți“ ai unor secte religioase din țara noastră a trimis în străinătate, pe căi ilegale, un „apel“ intitulat „Către bisericile creștine din toată lumea“. „Apelul“ are un accentuat conținut dușmănos la adresa regimului nostru, scoțând în evidență „persecuțiile și oprimarea religioasă“ la care ar fi supuși credincioșii din România.

El semnalează o pretinsă lipsă de libertăți religioase, prigoana și persecuțiile la care ar fi supuși credincioșii din unele părți ale țării, menționându-se județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Brașov, Bacău, Gorj, Galați și partea de nord a Moldovei. Se arată că au fost închise lăcașurile cultelor baptist, creștin după evanghelie și penticostali, au fost arestați și condamnați: compozitorul de muzică religioasă Iacob Alecu din Sibiu, pastorii Caraman Constantin, Răscol Victor, Mihai Cornel, Răscol Emanoil, frații Tarnavski etc.

În material se arată, de asemenea, că autoritățile române ar fi dispus dărâmarea unor lăcașuri de cult în orașele Dej și Lugoj și ar fi concediat diferiți predicatori, declanșându-se „o vastă campanie de reprimare a religiei și activităților de cult“.

„Apelul“ cere credincioșilor din toată lumea, opiniei publice mondiale, „să-și unească eforturile, să-și ridice glasul și să facă presiuni pentru respectarea drepturilor în România și pentru eliberarea cât mai grabnică din închisori a tuturor deținuților pentru activități religioase“.

De menționat că o parte din materialul amintit a intrat în posesia fugarului Richard Wurmbrand, care l-a publicat în fițuica pe care o editează, folosindu-l astfel în campania ostilă țării noastre desfășurată în Anglia, pentru „a dovedi lipsa de libertăți religioase din România“, precum și „existența unei biserici clandestine în țară“.

Menționăm că „apelul“ a fost difuzat congregațiilor religioase din Marea Britanie.

Raportăm că „apelul“ sus-menționat este semnat de un grup de nouă cetățeni din România, în numele „Comitetului de ajutorare a celor persecutați și de informare a opiniei publice mondiale“.

 

Către, Bisericile creștine din toată lumea

 

Aducem la cunoștința creștinilor din toată lumea, opiniei publice mondiale, căci în România, țara sutelor de mii de credincioși, puțina libertate de a se închina lui Dumnezeu este din nou violată în modul cel mai flagrant.

De pe la mijlocul anului 1970 autoritățile au declanșat o vastă campanie de reprimare a religiei și a activităților religioase. Aceasta a început cu publicarea unei legi care interzice orice adunare a bisericilor neautorizate sau a grupurilor de credincioși, sub motiv de trândăvie, pierdere de timp etc., aplicându-se amenzi între 1.000–5.000 lei credincioșilor din județele: Satu Mare, Bistrița, Târgu Mureș, Baia Mare, Brașov, Bacău, Târgu Jiu, Galați, nordul Moldovei și altele.

De menționat este faptul că Biserica Baptistă din Baia Mare posedă autorizație de funcționare și totuși au fost amendați cu sume mari, aflându-se în judecată cu autoritățile și în prezent. Numai în primele șase luni de la apariția decretului s-au aplicat credincioșilor amenzi în valoare de peste 500.000 lei.

Persecuțiile au continuat să crească în intensitate. La sfârșitul anului 1970 a fost judecat și condamnat la 8 ani închisoare compozitorul de muzică religioasă Iacob Alecu din orașul Sibiu.

Au fost închise numeroase localuri de rugăciune ale cultelor: Baptist, Creștini după Evanghelie, Penticostal, din toate județele țării. Asemenea cazuri avem în Dej, Lugoj și altele, unde ele au fost și dărâmate.

Numeroși pastori și predicatori au fost scoși din funcții. S-a limitat activitatea cu tineretul în biserici, autoritățile amestecându-se chiar și în fondurile bănești ale bisericilor, cu toate că nu finanțează ei cu nimic.

Anul 1971 a început cu numeroase percheziții domiciliare, soldate cu confiscarea a numeroase Biblii, cărți de cântări și alte cărți cu caracter religios. Persecuțiile au crescut în intensitate, și în luna octombrie 1971 au fost arestați pentru activitate religioasă și internați fără a fi judecați pastorii: Caraman Constantin, Răscol Victor, pastor pentru țigani, fostul dirijor de cor Mihai Cornel, frații Tarnavschi, Răscol Emanuel etc.

Cerem credincioșilor din toată lumea, opiniei publice mondiale, tuturor oamenilor de bună credință, să-și unească eforturile, să-și ridice glasul și să facă presiuni pentru respectarea libertăților religioase din România și pentru eliberarea cât mai grabnică din închisoare a tuturor deținuților pentru activități religioase.

Comitetul de ajutorare a celor persecutați și de informare a opiniei publice mondiale, România, 1971.

[semnături indescifrabile]

A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 4, vol. 1, f. 252–254.

Foto: Sabina și Richard Wurmbrand, Memorialul Sighet