Papa Francisc a vorbit mult despre lovitura de stat militară din Myanmar care, odată cu arestarea lui Aung San Suu Kyi, principalul lider politic al țării, precum și a majorității membrilor guvernului său, „a întrerupt brusc călătoria spre democrație întreprinsă în ultimii ani”.

Pontiful speră că „liderii politici” închiși „vor fi eliberați cu promptitudine, în semn de încurajare la un dialog sincer pentru binele țării „ pentru că, pe de altă parte, așa cum a spus în 1944 Papa Pius al XII-lea în memorabilul său mesaj transmis la radio de Crăciun „,în democrație, cetățenii au dreptul să își exprime opinia privind îndatoririle și sacrificiile care li se impun și de asemenea, să nu fie obligați să se supună” înainte de a fi ascultaţi”. În acest sens, pontiful lansează un apel Italiei:

„Aș dori să adresez un gând special poporului italian – spune el -, primul din Europa care s-a confruntat cu consecințele grave ale pandemiei, îndemnându-l să nu se lase descurajat de dificultățile actuale, ci să lucreze unit pentru a construi o societate în care nimeni să nu fie aruncat la gunoi, sau uitat”.

Papa Francisc a deschis, în Sala Binecuvântărilor din Vatican, audiența anuală acordată pentru prezentarea urărilor pentru noul an membrilor corpului diplomatic acreditaţi la Sfântul Scaun și a reamintit preocupările Bisericii faţă de diferitele crize politice și umanitare din lume, făcând o lungă reflecție asupra problemelor critice ridicate de crizele pandemice, de sănătate, de mediu, de situaţia economică, socială și politică.

Cuvintele Papei Pius al XII-lea citate de Francisc sună ca o lecție pentru generalii puciști cu care, în timpul călătoriei din noiembrie 2017, a purtat o lungă conversație despre suferințele îndurate de minoritățile țării, inclusiv persecuția împotriva minorității rohingya, ai cărei membri au fost constrânşi să caute refugiu în Bangladesh.

„Democrația – a spus Pius al XII-lea – se bazează pe respectul reciproc, pe posibilitatea tuturor de a contribui la binele societății și pe considerentul că opiniile diferite nu numai că nu subminează puterea și securitatea statelor, ci, într-o confruntare sinceră, se îmbogățesc reciproc și permit găsirea unor soluții adecvate la problemele care trebuie înfruntate. Procesul democratic necesită urmărirea unei căi de dialog incluziv, pașnic, constructiv și respectuos între toate componentele societății civile din fiecare oraș și națiune.”

Pentru Papa Francisc, dezvoltarea unei conștiințe democratice necesită „depășirea personalismelor și respectarea statului de drept. Legea este, de fapt, condiția indispensabilă pentru exercitarea întregii puteri și trebuie să fie garantată de organele responsabile, indiferent de interesele politice dominante”.

Papa Francisc: „Poporul italian trebuie să fie unit, nu trebuie să se descurajeze în faţa dificultăților”

Audienţa a avut loc în Sala Binecuvântărilor cu scopul de a se asigura distanțarea între cei prezenți. Virusul, spune Papa, „nu cunoaște bariere și nu poate fi ușor izolat”. „Înfrângerea lui este, prin urmare, o responsabilitate care ne implică pe fiecare dintre noi personal, precum și țările noastre”.

Pontiful recunoaște efortul de a obține vaccinuri și remedii sigure împotriva Covid-19. Însă cere ca „întreaga omenire să beneficieze” de aceste metode de prevenţie şi tratament. Ar fi fatal „să ne punem încrederea doar în vaccin, ca și cum ar fi un panaceu care scutește individul de angajamentul constant față de propria sănătate și de cea a altora. Pandemia ne-a arătat că nimeni nu este o insulă, evocând celebra expresie a poetului englez John Donne care spune că „moartea oricărui om mă vlăguieşte, pentru că eu sunt parte a omenirii”.

Printre diferitele situaţii critice enumerate, Papa vorbește despre Siria, spunând: „Cum aș vrea ca 2021 să fie anul în care să se scrie în sfârşit cuvântul final pe conflictul sirian, care a început în urmă cu zece ani!”. Papa Francis spune că „pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar un interes reînnoit și din partea comunității internaționale pentru a face față cauzelor conflictului cu sinceritate și curaj și pentru a căuta soluții prin care toată lumea, indiferent de apartenența etnică și religioasă, să poată contribui în calitate de cetățeni la viitorul țării.”

Pace în Țara Sfântă, în Liban, Libia, Africa Centrală

„Sper şi doresc mult ca în Țara Sfântă să se instaureze pacea”, continuă pontiful. „Încrederea reciprocă între israelieni și palestinieni trebuie să fie baza unui dialog direct reînnoit și decisiv între părți pentru a rezolva un conflict care persistă de prea mult timp. Invit comunitatea internațională să susțină și să faciliteze acest dialog direct, fără a pretinde că dictează soluții care nu au la orizont binele tuturor. Sunt sigur că atât palestinienii cât și israelienii îşi doresc să poată trăi în pace”.

În discursul său amplu, pontiful a adăugat că speră ca pacea și stabilitatea să se instaureze și în Liban, în Libia, în Africa Centrală și în diferite zone tensionate din America Latină. “Gândurile mele se îndreaptă și către Yemen și spre mult iubita Sirie unde, pe lângă alte urgențe grave, insecuritatea alimentară afectează o mare parte a populației, iar copiii sunt epuizați din cauza malnutriției”, spune Papa Francisc.

„Nu pot uita un alt flagel grav al vremii noastre: terorismul, care în fiecare an revendică numeroase victime în întreaga lume în rândul populației civile fără apărare”, continuă Suveranul Pontif. “Din păcate, în ultimii douăzeci de ani, numărul atacurilor s-a intensificat, afectând diferite țări de pe toate continentele. Mă refer în special la terorismul care afectează în principal Africa subsahariană, dar și cel din Asia și Europa”. „Gândurile mele merg către toate victimele și familiilor acestora.

De asemenea, țintele unor astfel de atacuri sunt deseori chiar lăcașurile de cult, unde credincioșii sunt adunați în rugăciune. În acest sens, aș dori să subliniez că protejarea lăcașurilor de cult este o consecință directă a apărării libertăţii de gândire, de conștiință și a celei religioase și că este o datorie a autorităților civile, indiferent de culoarea politică și apartenența religioasă”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE