Pensiile speciale reprezintă un subiect foarte sensibil în societatea românească. Cu atât mai mult cu cât beneficiarii sunt oameni încă tineri, în plină putere de muncă, iar numărul lor crește de la o lună la alta.

Pensiile speciale rămân o problemă fără soluție pentru politicienii românești. Aceasta spre indignarea marii majorități a românilor care, deși contribuie o viață la asigurările sociale, primesc sume insuficiente pentru un trai decent. Mai mult, în vreme ce specialii, se retrag din activitate la vârste tinere, restul, sunt îndemnați să muncească cât mai mult.

Pensiile speciale protejate de politicieni

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) anunță că numărul beneficiarilor pensiilor speciale a crescut în luna februarie anul acesta. Conform datelor statistice au fost înregistrați 11.053 de pensionari special, cu 167 mai mulți raportat la luna anterioară, ianuarie.

Subiectul pensiilor speciale a fost intens dezbătut în 2023. Aceasta cu atât mai mult cu cât Banca Mondială și Comisia Europeană au criticat dur sistemul care stă la baza plății acestor indemnizații. Cele mai importante critici au fost că pensiile speciale nu țin cont de contribuția efectivă a beneficiarilor și, în parte, au fost stabilite în funcție de veniturile obținute în ultimele 12 luni de activitate.

Politicienii au promis că vor rezolva problema însă nu au făcut nimic. Legea care urma să reformeze pensiile speciale s-a dovedit un eșec. Actul normativ nu a schimbat nimic, nici măcar nu a dispus majorarea vârstei de pensionare. Iar acest lucru generează o lipsă acută de magistrați, în sistem. După noua lege, vârsta de pensionare a magistraților va atinge 60 de ani abia în 2062. Legea se va aplica doar viitorilor studenți la drept.

Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat, aproximativ 3.710 euro/lună, și pensia medie pe economie, 394 euro/lună era de 10 la 1. Pe de altă parte, raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat 10.000 euro/lună și pensia medie pe economie era de 25 la 1.

Situația specialilor din datele CNPP

Cei mai mulți pensionari speciali sunt magistrați, încadrați în prevederile Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Conform datelor CNPP, cea mai mare pensie medie de serviciu ajunge la 23.180 lei. Suma de 20.564 lei reprezintă cota suportată din buget, iar 6.551 de lei din contribuții.

Potrivit CNPP, beneficiază de pensii speciale 744 de membri ai Corpului diplomatic şi consular. Pensia medie este de 6.642 de lei, din care 3.047 de lei vin de la buget.

Din datele publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.374 de pensionari. Pensia medie în cazul lor era de 12.925 de lei, din care 8.366 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensiile de serviciu pentru foștii lucrători ai Curții de Conturi s-au plătit unui număr de 610 de persoane. Valoarea medie a fost de 9.704 de lei, din care 3.107 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de legile privind statutul personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.022 de pensionari, pensia medie fiind de 5.908 de lei, din care 3.137 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensiile speciale și pensiile contributive

În vreme ce, potrivit așa-zisei reforme privind pensiile speciale, vârsta de pensionare a magistaților va crește abia din 2062, în cazul celorlalți români, majorarea se aplică aproape imediat. Vârsta de pensionare pentru femei crește treptat, în următorii ani, până va ajunge la 63 de ani în 2030.

Regulile care se aplică magistraților, prin legea adoptată de politicieni, nu sunt valabile și pentru restul românilor. Iar Curtea Constituțională, alminteri foarte sensibilă, când vine vorba despre judecători și procurori nu are nimic împotrivă.

Legea pensiilor are prevederi speciale menite să-i țină pe români o perioadă cât mai lungă în activitate. Mai mult, aceștia sunt încurajați să muncească până la 70 de ani.