Pensiile românilor vor fi supuse unor noi reglementări prin „Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031”, publicat de Ministerul Finanţelor. Schimbările îi vor afecta, atât pe actualii pensionari cât și pe cei ce urmează să se retragă.

Guvernanții au în vedere măsuri care îi vor afecta pe pensionari, în special pe cei ce urmează să se retragă. Se dorește creșterea contribuțiilor la Pilonul II, dar și schimbarea mecanismului de indexare și reducerea pensionării anticipate.

Pensiile românilor vor fi supuse schimbării

Creşterea contribuţiilor de la 4,75% la 6%, pentru Pilonul II, până în anul 2031, dar și digitalizarea sistemului privat, introducerea altor reguli de indexare pentru pensiile în plată și reducerea pensionării anticipate sunt măsuri incluse în Reforma pensiilor. Schimbările sunt introduse în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031, publicat de Ministerul Finanţelor.

„Reforma, parte a PNRR-ului României, este concepută pentru a îndeplini obiectivele UE de consolidare a rezilienţei sociale şi economice, abordând totodată recomandările specifice de ţară referitoare la îmbunătăţirea administraţiei publice şi la asigurarea viabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma sprijină obiectivele UE de echitate socială, în special în cadrul Pilonului European al Drepturilor Sociale, care prevede pensii adecvate pentru toţi lucrătorii”, se precizează în document.

Apocalipsa economică pentru Europa a început!

Trădarea care a șocat România. Dramatica noapte care schimbat definitiv cursul istoriei

Prima măsură inclusă în reformă vizează asigurarea sustenabilităţii fiscale a Pilonului II prin creşterea contribuţiilor de la 4,75% la 6%. Acest lucru se va întâmpla până în anul 2031. Autorii măsurii susțin că astfel se asigură viabilitatea financiară pe termen lung.

„Aceasta răspunde direct recomandării specifice de ţară (CSR) 2019.2 de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II. Creşterea contribuţiilor ajută la menţinerea unui flux stabil de fonduri către sistemul de pensii private, garantând că viitorii pensionari vor primi pensii adecvate, fără a pune o presiune excesivă asupra finanţelor publice”, se arată în document.

Alte măsuri propuse de Ministerul Finanțelor

O altă măsură vizează digitalizarea sistemului pentru pensiile private în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii administraţiei publice. Reforma va reduce sarcinile administrative, va îmbunătăţi acurateţea datelor şi accelerează timpii de procesare. Platformele digitale permit o mai bună coordonare între entităţile publice şi private, facilitând monitorizarea în timp real a contribuţiilor, investiţiilor şi plăţilor.

„Aceasta se aliniază cu CSR 2020.4, care solicită îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii administraţiei publice şi a predictibilităţii în luarea deciziilor, asigurând că atât guvernul, cât şi furnizorii de pensii private pot lua decizii mai bine informate, bazate pe date precise şi actualizate”, se menţionează în document.

Planul prevede şi diversificarea investiţiilor în cadrul sistemului din Pilonul II, deoarece asigură o mai bună protecţie a fondurilor de pensii private împotriva volatilităţii pieţei. Astfel se reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piaţă sau a şocurilor specifice unor sectoare. Acest aspect este esenţial pentru viabilitatea pe termen lung pentru pensiile din Pilonul II.

„Un portofoliu de investiţii diversificat creşte rezilienţa fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor", se menţionează în documentul citat.

Pensionari / Sursă foto: Dreamstime

Reforma propune sustenabilitatea pentru pensiile românilor

Reforma vizează şi introducerea unei noi formule de calcul pentru pensiile noi şi cele aflate în plată. Scopul măsurii este de a asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii. Reforma întăreşte principiul conform căruia pensiile trebuie să fie proporţionale cu contribuţiile. Sistemul de pensii rămâne echitabil şi sustenabil, asigurând că beneficiile reflectă câştigurile şi contribuţiile din timpul vieţii active.

„Parametrii formulei vor reflecta starea financiară a sistemului, asigurând că beneficiile nu depăşesc capacitatea economică a ţării. Reforma întăreşte principiul contributivităţii, legând nivelul pensiilor de contribuţiile făcute de-a lungul vieţii de muncă. De asemenea, interzicerea creşterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii previne creşteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea şi responsabilitatea fiscală”, se arată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031.

O altă măsură prevede introducerea unei noi reguli de indexare „pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, şi nu din motive discreţionare sau politice”. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că creşterile pensiilor rămân accesibile şi previzibile. Pe de altă parte se propune reducerea semnificativă a oportunităţilor de pensionare anticipată, în special pentru beneficiarii de pensii speciale.

„Cheltuielile cu asistenţa socială au în vedere o creştere moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada 2025-2031 urmată de o indexare a cheltuielilor pentru restul perioadei de prognoză”, se precizează în document.

Pensiile speciale intră în planul de reformă

Reforma are ca obiectiv recalibrarea sistemului legat de pensiile speciale. Vor fi introduse noi formule de calcul, vor fi revizuite regulile de indexare și va fi restrânsă posibilitatea de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite.

„Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice”, potrivit Planului.

Prin măsura de calculare pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională. Sunt eliminate discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri. Se mai dorește plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie.

„Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii”, se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031.

Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. Pe 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă. Documentul va fi transmis Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat surse guvernamentale.