Pensionari. Sursa foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un român primește în prezent, în medie, o pensie de stat echivalentă cu aproximativ 47% din ultimul salariu, însă acest procent ar putea coborî la 30-35% în următorii 15-20 de ani. În acest context, economisirea prin pensiile private ar putea avea un rol tot mai important în completarea veniturilor după retragerea din activitate.
Avertismentul vine de la Cristian Pascu, noul președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-un interviu acordat Mediafax. Reprezentantul industriei pensiilor private susține că Pilonul II trebuie consolidat prin creșterea contribuției, iar Pilonul III și pensiile ocupaționale ar trebui dezvoltate mai rapid.
Pensia de stat ar putea scădea ca pondere după retragerea din activitate
În prezent, rata medie de înlocuire – raportul dintre pensie și ultimul salariu – este de aproximativ 47%, potrivit explicațiilor oferite de Cristian Pascu. Proiecțiile pentru următoarele două decenii indică însă o scădere spre 30-35%.
„Vorbim de Pilonul I. La Pilonul II se acumulează în continuare. Ideea este ca, în următorii 15-20 de ani, Pilonul II, Pilonul III și poate și Pilonul IV să contribuie la acoperirea diferenței”, a explicat președintele APAPR.
În practică, asta înseamnă că pensia de stat ar putea reprezenta o parte tot mai mică din venitul unui pensionar, iar diferența ar urma să fie acoperită din economii, investiții și pensii private.
Principala problemă este evoluția demografică. România are o populație care îmbătrânește, mai puțini tineri intră pe piața muncii, iar presiunea asupra sistemului public de pensii crește.
Pilonul II a ajuns la milioane de participanți
La 18 ani de la lansare, Pilonul II are aproximativ 8,5 milioane de participanți, dintre care circa 4,6 milioane contribuie activ.
Contribuția obligatorie a crescut la 4,75% din venitul brut începând cu 1 ianuarie 2024. Nivelul este însă încă sub ținta de 6% prevăzută inițial în calendarul de dezvoltare a sistemului.
Cristian Pascu susține că această creștere ar trebui reluată atunci când contextul economic și bugetar o va permite.
pensionari. Sursa foto: AI
Potrivit unui calcul prezentat de APAPR, dacă procentul de 6% ar fi fost aplicat conform calendarului inițial, începând din 2016, activele Pilonului II ar fi fost cu aproximativ 37% mai mari.
Când se vor aplica noile reguli pentru plata pensiilor private
Legea privind plata pensiilor private va intra în vigoare la 5 ianuarie 2027. Totuși, aplicarea efectivă a noului sistem depinde de autorizarea furnizorilor și a fondurilor de plată.
Până atunci, trebuie finalizate normele secundare, autorizate entitățile implicate și create efectiv fondurile care vor administra plata pensiilor.
Estimarea lui Cristian Pascu este că primul fond de plată ar putea deveni funcțional, într-un scenariu optimist, în septembrie sau octombrie 2027.
Până la autorizarea primului fond de plată programată, vor continua să se aplice regulile actuale.
Ce se întâmplă acum cu banii din Pilonul II
În prezent, persoanele care îndeplinesc condițiile pentru încasarea banilor din Pilonul II au două opțiuni: pot solicita plata integrală a sumei acumulate sau pot alege plăți lunare egale, eșalonate pe o perioadă de maximum cinci ani.
Noua lege schimbă acest mecanism.
Potrivit noilor reguli, participantul va putea solicita o plată inițială de maximum 30% din activul transferat către fondul de plată. Restul banilor ar urma să fie plătit periodic, pe o perioadă de cel puțin opt ani.
Există și posibilitatea unei pensii viagere, calculată astfel încât plățile să continue pe durata vieții beneficiarului.
pensie
Pentru sumele mici, legea permite în anumite condiții plata integrală. Pragul este raportat la de 12 ori indemnizația socială pentru pensionari. La nivelul actual de 1.281 de lei, plafonul este de 15.372 de lei.
De ce APAPR susține limitarea plății integrale
Președintele APAPR consideră că scopul principal al banilor acumulați în fondurile de pensii este acela de a asigura un venit suplimentar pe termen lung, nu de a fi cheltuiți imediat după pensionare.
În opinia sa, posibilitatea retragerii unui avans de până la 30% reprezintă un compromis între accesul la bani și necesitatea păstrării unui venit constant după ieșirea din activitate.
Restul activului ar trebui să contribuie, alături de pensia publică, la menținerea unui nivel de venit pe durata pensionării.
Pilonul III și pensiile ocupaționale, următorul pas
Cristian Pascu consideră că Pilonul III, pensia privată facultativă, va trebui să aibă un rol mai important în următorii ani.
În prezent, deductibilitatea fiscală este de 400 de euro pe an, iar APAPR susține creșterea acestui plafon. Una dintre variante ar fi raportarea facilității fiscale la nivelul salariului.
„În loc de 400 de euro, eu aș lega-o mai degrabă de un salariu”, a explicat Cristian Pascu.
O altă direcție este dezvoltarea Pilonului IV, reprezentat de pensiile ocupaționale. Acestea ar permite companiilor să contribuie la pensia angajaților, ca beneficiu suplimentar.
Sistemul ar putea deveni și un instrument de retenție a angajaților, mai ales în companiile mari, unde contribuțiile la un fond de pensii ocupaționale ar putea fi incluse în pachetul de beneficii.
Digitalizarea sistemului, printre obiectivele APAPR
Un alt obiectiv anunțat de APAPR este automatizarea proceselor din sistemul de pensii private.
Asociația susține integrarea cu instituții precum Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Casa Națională de Pensii Publice. Scopul este ca transferul de informații și procedurile legate de pensionare să se desfășoare electronic.
În prezent, o parte importantă a proceselor presupune încă verificări și documente gestionate manual.
Digitalizarea ar putea simplifica inclusiv identificarea participanților și comunicarea cu aceștia, în condițiile în care există persoane care nu știu nici astăzi la ce fond de pensii private sunt repartizate.
Recomandările noastre
