sursa: Photo 126629160 © Kaspars Grinvalds | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți români se arată nemulțumiți de veniturile pe care le încasează și spun că intenționează să-și schimbe locul de muncă. Însă, foarte puțini trec efectiv la acțiune. Majoritatea așteaptă momentul potrivit, o parte explorează posibilitatea unui al doilea job, iar aproape toți recunosc că resimt un nivel ridicat de presiune și tensiune profesională.
Potrivit studiilor recente de pe piața muncii, relația românilor cu serviciul a devenit în ultimii ani una tot mai complicată. De exemplu, majoritatea angajaților (aproximativ 53%) susțin că au parte de un nivel ridicat de stres la job.
Pare să fie o problemă reală pentru aproape o treime (32%) din ei care afirmă că burnout-ul - manifestarea stresului cronic și epuizării profesionale netratate - ar fi principalul motiv pentru care și-ar schimba locul de muncă.
Subiectul burnout-ului ajunge frecvent în atenția publică, mai ales în contextul unor evenimente tragice. Cea mai recentă revenire s-a datorat cazurilor consemnate în sectorul medical, un domeniu cu un nivel de risc crescut - conform unei estimări a Colegiului Medicilor din România, aproape 35% dintre medicii din țara noastră se află deja într-un stadiu avansat de suprasolicitare.
Din păcate, țara noastră nu are o legislație clară în domeniu, așa cum există, de exemplu, în Franța, prima care a introdus „dreptul de deconectare” a angajaților. Legi de protecție împotriva stresului și epuizării profesionale au adoptat în ultimii ani și Portugalia, Belgia, Italia sau Spania, iar lista lor se extinde constant.
Lege fără susținere în Parlament
În România întârzie încă adoptarea unui astfel de act normativ dedicat. Există, Legea 167/2020 privind hărțuirea moralăla locul de muncă, care încadrează aici și stresul și epuizarea și prevede că angajatorii trebuie să prevină situațiile care afectează sănătatea și demnitatea angajaților.
A existat, în 2024, și o inițiativă de adoptare a unei Legi anti-burnout, care stabilea obligații clare pentru angajatori și drepturi reale pentru angajați, dar a fost retrasă înainte de a ajunge la vot în Parlament, pentru că nu a întrunit susținerea necesară. Asta în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății recunoaște epuizarea profesională drept afecțiune încă din 2018, iar România figura pe locul trei în Europa la numărul salariaților expuși riscului de epuizare profesională, conform unui studiu Stada, din 2022.
Avem însă și date mai recente – potrivit studiului „Romanians@Work 2025”, 43% dintre angajații din țara noastră consideră că stabilitatea psihică și emoțională primează în fața veniturilor.
Motivația este într-atât de puternică, încât aproape două treimi (62%) dintre participanții la sondajul realizat de CareerShift HUB afirmă că ar pleca și la același salariu dacă ar avea parte de condiții mai bune de muncă, iar aici, pe primul loc, este „managementul empatic”.
Banii contează, totuși
Concluzia care se desprinde din studiul citat este evidentă - românii știu ce-i supără la angajatorii lor. Motiv pentru care 6 din 10 salariați susțineau în 2025 în vară că vor să își schimbe locul de muncă.
Problema este însă că doar 18% dintre ei aveau și un plan concret în acest sens. Discrepanța mare poate avea mai multe explicații: că nu au o idee clară despre ce vor să facă sau că banii reprezintă, totuși, un criteriu important.
Sau că ofertele de pe piață nu sunt chiar atât de abundente și nici atât de bune pe cât sperau. Sau că se tem de schimbare și preferă stabilitatea, chiar dacă vine cu bani mai puțini. Sau, cel mai probabil, câte ceva din toate.
De exemplu, un studiu realizat la finalul lui 2024 de către platforma de recrutare eJobs arăta că pentru mai mult de trei sferturi (78,2%) dintre angajații români care intenționau să își schimbe locul de muncă salariul era principalul criteriu de selecție a ofertelor.
Drept dovadă că „banii contează”, 72% dintre participanții la sondaj admiteau că ar rămâne la locul actual de muncă dacă angajatorul le-ar acorda o mărire de salariu. În timp ce aproape 40% recunoșteau că s-ar fi mulțumit și cu o ofertă mai bună de beneficii extrasalariale.
Tot mai mulți nemulțumiți
Situația nu s-a schimbat în bine de la sfârșit de 2024. Creșterile generalizate de TVA, inflația mare, majorările de taxe și impozite au făcut ca, pentru tot mai mulți români, costul traiului de zi cu zi să devină o problemă reală. Potrivit unui studiu din vara acestui an realizat de aceeași platformă online, 70% dintre respondenți resimțeau o presiune financiară crescută.
Și, din cauză că nu mai fac față cu banii, 39% dintre angajați se declarau nemulțumiți de salariul pe care îl primesc. Este adevărat, majoritatea (aproximativ 53%) afirmau că sunt mulțumiți, dar doar într-o oarecare măsură. Dacă tragem linie și scădem, rezultă că sub 10% nu aveau nimic de cârtit despre cât câștigă.
O altă perspectivă asupra acestui subiect ne este oferită de un studiu național făcut recent de Centrul de Formare APSAP în rândul salariaților din România, care arăta că patru din 10 angajați cheltuie lunar până la 90% din venituri.
Iar aproximativ 17% depășesc acest prag. Ce fac românii când rămân fără bani? – aproape un sfert taie din cheltuieli, circa 22% apelează la economii, dacă le au, iar dacă nu – la cardul de credit, în timp ce 4% se împrumută.
Ce faci când salariul nu crește
Problema este că, în prezent, contextul economic nu este dificil doar pentru angajați, ci și pentru angajatori. Ca urmare, numărul companiilor care mai acordă măriri de salariu este în scădere – în vară, aproape două treimi dintre angajați (63%) susțineau că nu mai primiseră o mărire de salariu de cel puțin 18 luni.
Iar firmele care o fac totuși oferă majorări substanțial mai mici decât în anii anteriori. Mai mult chiar, unele se opun categoric ideii de creștere – de exemplu, Confederația patronală IMM România s-a raliat poziției guvernului și susține înghețarea salariului minim brut în 2026.
În aceste condiții, parte dintre angajații care vor să câștige mai mulți bani, dar nu și să își schimbe jobul, caută un al doilea loc de muncă. Încă de la începutul lui 2025 numărul de aplicații pe platforma eJobs pentru servicii part-time a crescut cu 10% față de 2024. Este o practică deja cu tradiție în România.
Conform Eurostat, suntem printre țările cu cel mai mare procent de persoane care lucrează mai multe ore pe săptămână atât la locul de muncă principal, cât și la unul secundar. Un scenariu care crește semnificativ riscul de suprasolicitare.
Totuși există și o veste bună – petiția lansată de comunitatea Hacking Work pentru susținerea Legii anti-burnout a reușit să strângă în octombrie peste 10.000 de semnături. Ca urmare, proiectul va reveni pe agenda Parlamentului.
Celelalte vești nu mai sunt însă la fel de dătătoare de speranță – 2026 nu se anunță a fi un an cu un reviriment economic spectaculos, inflația se menține la un nivel ridicat și alte taxe și impozite urmează să intre în aplicare.
Așa că nemulțumirile angajaților vizavi de nivelul de salarizare vor crește și căutările de locuri de muncă part-time se vor înmulți, din dorința de a găsi surse de venit suplimentare. Prin urmare, stresul și epuizarea profesională vor accelera și mai mult.
