„Ne îndreptăm către căderea Guvernului. Moţiunea o să treacă” Mulți cititori s-au întrebat de îndată, apelînd la Marin Preda: Pe ce te bazezi? O întrebare legitimă din mai multe puncte de vedere: 1 După alegerile din 26 mai 2019, Opoziția a depus o Moțiune de cenzură. Moțiunea a fost depusă în ziua de miercuri 12 iunie 2019 și votată în ziua de marți, 18 iunie 2019. PSD era în mare derută. Pe de o parte, pentru că obținuse un scor catastrofal, cel mai prost din istoria postdecembristă a partidului, pe de alta, pentru că, în 27 mai 2019, liderul autoritar al Partidului, cel care controla PSD pînă la nivel de respirație în somn, a fost luat cu duba de acasă și dus la închisoare, în urma unei sentințe judecătorești de puțină lume profețită.

Convingerea unanimă era că Guvernul PSD-ALDE o să pice. Mai ales că PNL, USR și Klaus Iohannis își bazaseră campania pentru europarlamentare pe îndemnul Veniți la vot, pentru că alegerile nu sînt atît pentru Parlamentul european, cît mai ales pentru Parlamentul României! Dacă PSD e zdrobit, îl vom da jos și de la Guvernare. Guvernul a supraviețuit. Doar 200 de parlamentari au votat pentru. Amintindu-și de acest moment, mulți se întreabă: De ce nu s-ar repeta figura și acum? 2. După plecarea ALDE de la Guvernare, în 26 august 2019, toată lumea și-a zis Gata, acum e momentul să cadă Guvernul! Numai că trecerea PSD în Opoziție intra în conflict cu interesele electorale ale lui Klaus Iohannis.

Acesta avea nevoie de Viorica Dăncilă în turul al doilea. Calculele de la Cotroceni spuneau însă că picarea Guvernului poate duce la o descumpănire a electoratului PSD astfel încît Viorica Dăncilă să nu mai intre în turul al doilea. La vremea respectivă se considera că în aceste condiții va intra în turul al doilea Dan Barna. Și cum mulți îl creditau pe Dan Barna cu un scor electoral însemnat, la Cotroceni se manifesta temerea că Dan Barna îl va învinge pe Klaus Iohannis. PNL, ca și PDL de pe vremuri, nu e un partid, e o roată de la trotineta președintelui. O roată care se învîrte după cum vrea talpa prezidențială. Drept urmare, deși era limpede că trebuie depusă o Moțiune de cenzură, orice șovăială în îndeplinirea acestei îndatoriri riscînd să descumpănească electoratul de Dreapta, Ludovic Orban nu lăsa impresia unui prea mare entuziasm. Prin plecarea ALDE de la Guvernare și pe fondul atragerii în Pro România a unor parlamentari PSD îmbătați de făgăduielile lui Victor Ponta, majoritatea guvernamentală se dusese dracului. Cu toate acestea, Ludovic Orban punea drept condiție a depunerii Moțiunii semnarea acesteia de un număr de peste 233 de parlamentari, printre aceștia fiind cuprinși și parlamentari de la Pro România și de la ALDE. Era, la vremea respectivă, un truc ieftin prin care Ludovic Orban justifica transpunerea în practică a ordinului de la Cotroceni. Era limpede că președintele, adevăratul șef al PNL, ceruse ca Moțiunea să fie amînată pe cît posibil.

Plecînd de la aceste date, am susținut după spargerea Coaliției de guvernămînt că Moțiunea va fi amînată pînă după alegerile prezidențiale. Klaus Iohannis obținea un scor zdrobitor în confruntarea cu Viorica Dăncilă. Capitalul electoral dobîndit îi dădea puteri să trîntească Guvernul firav Viorica Dăncilă. Ar fi fost și o demonstrație pentru electoratul de Dreapta că acum președintele se folosește de puterile sale pentru a fi ceea ce i se cere: Nemilos cu PSD. În ultimul timp însă susțin teza unei căderi a Guvernului. După opinia mea, a unei căderi urmate de formarea unui Guvern condus de Ludovic Orban. Nu exclud nici posibilitatea păstrării unui Guvern interimar pînă după alegeri, Guvern condus de Viorica Dăncilă. Pe ce mă bazez susținînd că Guvernul o să pice? După opinia mea, la Cotroceni a avut loc o schimbare de strategie. Despre cauzele acestei schimbări, voi scrie întrun alt număr. Sigur e că această schimbare a constat în decizia de a se depune o Moțiune de cenzură și mai mult de a se face totul pentru ca Moțiunea să treacă. O dată decisă această schimbare de strategie, atît PNL, cît și SRI și SIE au primit ordin să se dea peste cap pentru ca Moțiunea să treacă.

Prin urmare, spre deosebire de momentul din iunie 2019, cînd n-a fost nici o mobilizare pentru a trînti Guvernul, depunerea Moțiunii fiind un act formal prin care Klaus Iohannis a ținut să arate că-și îndeplinește făgăduiala de dinainte de 26 mai 2019, de data asta la nivelul Opoziției și al Serviciilor, al tuturor instituțiilor de forță, inclusiv SPP, se deosebește o mobilizare ieșită din comun pentru aducerea la putere a unui Guvern PNL. Și dacă spre deosebire de iunie 2019, acum e ordin de la Cotroceni să se facă totul, e greu de crezut în România tuturor negustoriilor, în România puterii incredibile a Noii Securități, că Guvernul Dăncilă va rămîne la Putere. Pe ce mă bazez cînd susțin asta? Nu numai pe informații din surse, dar și pe cîteva constatări ivite din monitorizarea scenei politice din ultimul timp. Nu mi-au putut scăpa: 1. Schimbarea la față a lui Victor Ponta și a lui Călin Popescu Tăriceanu. După ivirea Crizei, cînd a prins a se agita ideea unei Moțiuni de cenzură, cei doi declarau în rafale că vor vota Moțiunea numai în anumite condiții. Victor Ponta cerea ca viitorul premier să nu cumva să fie Ludovic Orban, iar Călin Popescu Tăriceanu invoca motivul de bun simț că ALDE nu poate vota o Moțiune prin care inclusiv Guvernarea ALDE e terfelită.

De la o vreme, mai precis de cînd la Cotroceni s-a decis că Guvernului Dăncilă trebuie să-i ia locul un Guvern condus de Ludovic Orban și Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu nu mai emit nici măcar un sughiț despre condiționarea votului la Moțiune. 2. La trecuta Moțiune, liderii PNL au evitat prudenți jubilația anterioară. Știau că e o comedie, un fel de Fă-te că depui Moțiunea. Acum nu numai că ei dau ca sigură trecerea Moțiunii, dar mai mult își împart posturile de demnitari, de șefi în locul celor de la PSD, într-un cuvînt, împart friptura ivită deja la orizont. Semnul decisiv că soarta Guvernului e pecetluită a venit însă de la Dan Barna. Liderul USR reprezintă un electorat care urmărește scîrbit concubinajul dintre PNL și partidele aflate pînă mai ieri la putere alături de PSD. Cu toate acestea în emisiunea Gîndurile lui Cristoiu de duminică, 29 septembrie 2019, Dan Barna a declarat și întărit apoi, la observația mea, că e o afirmație șocantă, că ar susține un Guvern PNL- Pro România-ALDE cu condiția ca miniștrii desemnați de Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu să fie integri moral.

Ce ne spune asta? Că Dan Barna știe că lui Victor Ponta și lui Călin Popescu Tăriceanu li s-a promis participarea la noul Guvern condus de Ludovic Orban dacă votează Moțiunea de cenzură. Sau mai precis că asta le spun cei doi parlamentarilor lor. Nu știu dacă viitorul Guvern va conține și oameni din cele două partide. Știu sigur însă că, prin declarația asta, Dan Barna, informat cu toate jocurile de culise, dă un semnal parlamentarilor Pro România și ALDE că spusele lui Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu sînt adevărate. Și ei nu trebuie să ia în seamă făgăduielile PSD și să voteze Moțiunea. Îi așteaptă după răsplata unei invitații la friptura guvernării.

Chiar dacă într-un colț.

Te-ar putea interesa și: