Patru agenți sub acoperire au demascat rețeaua lui Viorel Pașca. Cum funcționa sistemul din spatele azilelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Activitatea rețelei coordonate de Viorel-Teodor Pașca, acuzată că a exploatat sute de persoane vulnerabile în județul Bihor, a fost documentată cu ajutorul a patru investigatori sub acoperire care au reușit să se infiltreze în organizație începând din februarie 2026. Potrivit referatului DIICOT prin care procurorii solicită arestarea preventivă a principalilor suspecți, ancheta a scos la iveală modul în care gruparea administra fondurile beneficiarilor, obținea documente oficiale și își construia imaginea publică pentru atragerea de donații.

Noi detalii din referatul DIICOT. Investigatorii sub acoperire au documentat activitatea rețelei

Documentul, întocmit în dosarul nr. 3639/19/P/2025 și consultat de News.ro, arată că probele obținute de investigatorii sub acoperire au avut un rol esențial în demonstrarea modului de funcționare al rețelei.

După mai multe încercări nereușite în toamna anului 2025, anchetatorii au reușit să pătrundă în structura internă a organizației la începutul acestui an, folosind identități de împrumut.

În timpul discuțiilor purtate înainte de angajarea uneia dintre investigatoare, Viorel-Teodor Pașca le-ar fi explicat angajaților cum trebuie prezentată activitatea organizației în fața autorităților și a opiniei publice.

Potrivit procurorilor, acesta susținea că nu administrează un azil sau o casă de bătrâni, ci o organizație neguvernamentală care funcționează exclusiv din donații. Totodată, le-ar fi spus că deține aproximativ zece imobile în care erau găzduite, la acel moment, aproape 380 de persoane.

Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Călin

Cereri completate și semnate în locul beneficiarilor

Referatul descrie și modul în care angajații întocmeau documente pentru obținerea unor beneficii financiare destinate persoanelor cu dizabilități.

Investigatorii au relatat că au asistat la completarea cererilor pentru decontarea carburantului, documente redactate în numele beneficiarilor și semnate de angajate ale centrului, fără ca persoanele vizate să își dea acordul. Potrivit anchetatorilor, Viorel Pașca evita să semneze astfel de acte.

Procurorii susțin că acesta le-ar fi cerut colaboratorilor să fie atenți atunci când semnează în locul beneficiarilor, astfel încât semnăturile să pară autentice.

Acte provizorii pentru încasarea pensiilor

Ancheta mai arată că membrii grupării făceau demersuri pentru eliberarea cărților de identitate provizorii ale beneficiarilor, stabilindu-le domiciliul în imobilele administrate de rețea.

Ulterior, persoanele erau însoțite la unități bancare pentru actualizarea datelor și deblocarea conturilor, astfel încât pensiile și indemnizațiile să poată fi încasate.

Cardurile și documentele rămâneau la coordonatorii rețelei

Potrivit DIICOT, investigatorii au constatat că beneficiarii nu își administrau singuri veniturile. Cardurile bancare și cele sociale erau păstrate de coordonatorii centrelor, iar procurorii spun că această practică a fost confirmată și la perchezițiile desfășurate în dosar.

În locuințele folosite de liderii rețelei au fost găsite sute de carduri bancare și carduri sociale, iar interceptările ar indica faptul că documentele și mijloacele de plată erau reținute chiar și după plecarea unor beneficiari.

Lipsuri în acordarea tratamentelor

Referatul descrie și probleme privind îngrijirea medicală oferită persoanelor cazate.

Potrivit procurorilor, au existat situații în care beneficiarii nu primeau medicamentele prescrise, iar tratamentele erau administrate de persoane fără pregătire medicală. Investigatorii susțin că, în unele cazuri, personalul identifica medicamentele după aspectul cutiilor sau încerca soluții improvizate, evitând apelarea serviciilor de urgență.

Imagini folosite pentru atragerea donațiilor

Un alt aspect documentat de anchetatori privește strategia de promovare a organizației.

Conform referatului, Viorel Pașca le-ar fi explicat angajaților că fiecare beneficiar trebuia fotografiat imediat după sosire. Oficial, imaginile ar fi fost realizate pentru dosarele persoanelor asistate, însă procurorii susțin că acestea erau utilizate pentru promovarea activității pe rețelele sociale și pentru atragerea de sponsorizări și donații.

Peste 400 de persoane găsite în cele 18 imobile

Dosarul DIICOT vizează destructurarea unei grupări acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile.

Potrivit anchetei, rețeaua ar fi fost constituită în 2020 de Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția și cei trei fii ai săi, folosind ca paravan Asociația „Dumbrava DPG”, care, potrivit procurorilor, nu deținea licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale și medicale.

Victimele ar fi fost aduse din spitale și instituții de asistență socială din întreaga țară, iar după internare le-ar fi fost confiscate actele de identitate, telefoanele și cardurile bancare, fiind izolate de familii.

În urma perchezițiilor desfășurate la 1 iulie 2026, anchetatorii au identificat 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Procurorii estimează că, din 2006 până în prezent, peste 3.300 de persoane au trecut prin aceste centre, iar aproximativ 1.020 au decedat și au fost înmormântate în cimitirul localității.

DIICOT a cerut arestarea preventivă a lui Viorel-Teodor Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a coordonatoarei activităților din centre, Delia Mioara Păcală. Alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.