Patriarhul Ilia al II-lea al Georgiei. Sursa foto: colaj EVZ
Din cuprinsul articolului
Patriarhul Ilia al II-lea al Georgiei a murit pe 17 martie 2026, la vârsta de 93 de ani. Liderul Bisericii Ortodoxe Georgiene a marcat profund viața religioasă și socială a țării, relatează orthodoxtimes.com.
Moartea patriarhului Ilia al II-lea al Georgiei marchează sfârșitul unei epoci
Patriarhul Ilia al II-lea al Georgiei a trecut la cele veșnice marți, 17 martie 2026, la vârsta de 93 de ani, după o perioadă în care starea sa de sănătate s-a deteriorat brusc.
Patriarhia Georgiei a precizat că ierarhul fusese internat în aceeași zi la Caucasus Medical Center, unde a primit îngrijiri medicale de urgență. Dispariția sa este considerată un moment de cotitură pentru Biserica Ortodoxă din Georgia, instituție pe care a condus-o timp de aproape cinci decenii.
Formarea sa a început în perioada sovietică
Născut la 4 ianuarie 1933, în Vladikavkaz, pe atunci parte a Uniunii Sovietice, Ilia al II-lea, pe numele său de botez Irakli Ghudushauri-Shiolashvili, provenea dintr-o familie cu rădăcini în regiunea Kazbegi din Georgia.
A urmat cursurile Seminarului Teologic din Moscova, apoi ale Academiei Teologice din Moscova, pe care a absolvit-o în 1960. Drumul său în cler a început înainte de finalizarea studiilor, după ce a fost hirotonit ierodiacon în 1957 și ieromonah în 1959.
După întoarcerea în Georgia, a slujit în Batumi și a avansat rapid în ierarhie, devenind stareț și ulterior arhimandrit. În 1963 a fost hirotonit episcop și numit vicar patriarhal. În aceeași perioadă, a condus Seminarul Teologic din Mtskheta, singura instituție de formare clericală din țară la acel moment.
Patriarhul Ilia al II-lea al Georgiei. Sursa foto: captură video
Alegerea sa ca patriarh a schimbat direcția Bisericii
După moartea lui Patriarhului David al V-lea al Georgiei, Ilia al II-lea a fost ales, la 25 decembrie 1977, în funcția de patriarh al Întregii Georgii.
Mandatul său a început într-un context dificil, marcat de restricțiile impuse de regimul sovietic asupra vieții religioase. În anii care au urmat, el a coordonat un amplu proces de revitalizare a Bisericii. Numărul clericilor, al mănăstirilor și al bisericilor a crescut considerabil, mai ales spre finalul anilor 1980.
În aceeași perioadă, a fost realizată și o traducere modernă a Bibliei în limba georgiană.
A avut un rol activ în momentele tensionate din societate
Activitatea patriarhului nu s-a limitat la viața bisericească. El a fost prezent și în momentele critice ale istoriei recente a Georgiei.
În timpul evenimentelor din 9 aprilie 1989 de la Tbilisi, a îndemnat manifestanții să se retragă în biserica Kashueti pentru a evita violențele. Protestul a fost însă reprimat, iar intervenția forțelor sovietice s-a soldat cu victime.
În anii ’90, pe fondul conflictelor interne, a lansat apeluri repetate la dialog și reconciliere între taberele aflate în dispută.
Relațiile internaționale și deciziile importante
Între 1978 și 1983, Ilia al II-lea a fost co-președinte al Consiliului Mondial al Bisericilor. Ulterior, în 1997, a decis retragerea Bisericii Georgiene din această organizație, în urma unor tensiuni interne.
Un moment semnificativ a avut loc în 2002, când a semnat un acord cu Eduard Shevardnadze. Documentul a conferit Bisericii un statut juridic special și a recunoscut rolul său major în societatea georgiană.
Patriarhul Ilia al II-lea al Georgiei a murit. Moștenirea sa rămâne legată de identitatea Georgiei
De-a lungul mandatului său, Ilia al II-lea a devenit una dintre cele mai influente figuri religioase din spațiul ortodox contemporan. A fost perceput ca o autoritate morală și un reper spiritual pentru societatea georgiană.
Activitatea sa a contribuit la consolidarea rolului Bisericii în viața publică și la redefinirea identității religioase a Georgiei după perioada sovietică.
