Patriarhul Daniel, discurs de Ziua Culturii Naţionale. Cum a supraviețuit Biserica în perioada comunismului
- Raluca Dan
- 15 ianuarie 2025, 14:29

De Ziua Culturii Naţionale, Patriarhul Daniel a prezentat pe scurt procedee prin care Biserica a sprijinit cultura creştină în perioada comunistă. De asemenea, acesta a adus un omagiu memoriei oamenilor care au apărat și au promovat credința și cultura religiei în perioada regimului comunist din România.
Credința în Dumnezeu a păstrat tezaurul cultural românesc
În cadrul unui comunicat, acesta susține că în istoria românilor, credința în Dumnezeu a reprezentat o bună parte a tezaurului cultural. De asemenea, el amintește de restrângerea Bisericii Ortodoxe Române, când în prima parte a anului 1949, cinci mitropolii aveau un total de 14 epsicopii sufragane.
În ciudat interdicției manifestațiilor publice, arestărilor, persecuțiilor și intimidareărilor repetate ale credincioșilor, acesta susține că Biserica a reușit să aibă o anumită libertate, care a fost exteriorizată prin desfășurarea serviciilor religioase în biserici și prin derularea unor proiecte culturale creștine importante.
În acest context, învățământul teologic și cursurile misionare pentru clerici au fost cele mai importante.

Patriarhul Daniel. Sursa foto: Facebook/ Biserica Ortodoxă Română
Revistele teologice şi bisericeşti, mijloc de informare pastorală
Un alt mod prin care cultura creștină a fost promovată a fost prin cursurile de îndrumare misionară destinate preoților, începute în ianuarie 1949 la Institutul Teologic din Bucureşti.
Acestea au fost susținute în deosebi prin revistele teologice şi bisericeşti, care serveau drept mijloc de informare pastorală şi orientarea spirituală. Acestea au fost edidate de Editura Institutului Biblic, Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, precum și de editurile centrelor mitropolitane din toată ţara.
Cele trei reviste care au apărut în mod constant la București au fost Biserica Ortodoxă Română, revista Sfântului Sinod, Studii Teologice şi Ortodoxia, fiecare mitropolie având propria revistă pentru slujitorilor şi credincioşilor săi.
Din 1971, Patriarhia Română a început să publice atât în limba engleză, cât și în limba franceză, un buletin de informare intitulat Romanian Orthodox Church. În acest mod, apărea la Detroit, în SUA, „Credinţa - The Faith”, iar parohia românească din Londra publica „Altarul - The Altar”, care avea text integral în engleză şi în română.

sursa: Arhiva EVZ
Muzica creștină, ajutată de cărți
Astfel, tipărirea cărților de cult a însemnat un aspect important și de, asemenea, productiv din activitatea Bisericii Ortodoxe Române.
Mai mult, cultura muzicală creștină a fost sprijinită printr-un program important de tipărire a cărţilor de muzică bisericească într-o dublă notaţie, liniară şi psaltică.
Patriarhia Română se axa pe creația artistică
Pe teritoriul României, numeroase monumente de artă bisericească au fost incluse în programe extinse de conservare, restaurare și valorificare, inițiate de Biserica Ortodoxă Română, unde au participat arhitecți renumiți precum Berechet (d 1969), Șt. Balș (d. 1994), G. M. Cantacuzino (d. 1960) și Const. Joja (d. 1991).
În anul 1950, Patriarhia Română a înființat Comisia de pictură bisericească, având ca scop organizarea și îmbunătățirea activităților Școlii de pictură bisericească, precum și coordonarea proiectelor legate de patrimoniul bisericesc.
Totodată, în cadrul Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a funcționat un atelier de pictură în email, condus de pictorița Otilia Michail-Oteteleşanu, care a realizat icoanele împărătești pentru Catedrala Patriarhală utilizând tehnica emailului în planuri suprapuse, fragmentate și demontabile.
Patriarhia Română a susținut, de asemenea, dezvoltarea artei sculpturii în lemn.

Patriarhia Română. Sursa foto: flickr.com
Restaurarea și promovarea cărților, realizate în circuitul cultural public
Pentru a proteja mănăstirile, Patriarhul Justinian Marina a înființat ateliere de creație artistică în interiorul acestora. În aceste spații, monahii și monahiile au realizat opere de artă care au contribuit semnificativ la îmbogățirea patrimoniului cultural creștin românesc.
Restaurarea și promovarea cărților, manuscriselor, icoanelor și obiectelor liturgice a avut loc în circuitul cultural public. În urma lucrărilor extinse de restaurare a ansamblului monahal de la Antim, desfășurate între 1959 și 1963, a fost inaugurat, în vechea cuhnie, primul muzeu al Patriarhiei Române.
De asemenea, în fostul Palat Sinodal a fost organizată Biblioteca Sfântului Sinod, care deține cea mai reprezentativă colecție bisericească de carte teologică și de patrimoniu tipărit din România.
În anul 1988, Patriarhia Română a inițiat realizarea unei ediții critice a Bibliei de la București, considerată cel mai reprezentativ monument de limbă și cultură teologică românească. Proiectul a fost coordonat de un colectiv format din filologi și teologi de renume, marcând împlinirea a trei secole de la tipărirea originală a acestei lucrări.

Sursa foto: Patriarhia Română
Ziua Culturii Naționale, sărbătorită din 2010
Patriarhia Română a deținut un serviciu propriu de presă, responsabil cu înregistrarea evenimentelor importante din activitatea sa, atât pe peliculă de film, cât și pe clișee fotografice.
Ziua Culturii Naționale, sărbătoare instituită prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, este celebrată anual în România pe 15 ianuarie, având scopul de a promova activitățile culturale, inițiativele artistice și meritele academice.
Data de 15 ianuarie a fost aleasă nu doar pentru a marca Ziua Culturii Naționale, dar și pentru ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu (1850-1889). Născut la Botoșani la 15 ianuarie 1850, în 2025 se împlinesc 175 de ani de la nașterea acestuia.