Cu șase luni înainte de alegerile generale din Germania, creștin-democrații CDU ai cancelarului Angela Merkel nu îi au pe toți de partea lor pentru a continua la Cancelarie. Un sondaj al institutului Forsa pentru canalul RTL le-a dat, miercuri, conservatorilor 26% din intenţiile de vot, cel mai slab rezultat al acestora din februarie 2000. În acele zile, partidul a fost implicat într-un scandal de donații neregulate care a servit drept trambulină pentru ca Merkel să-l destituie pe patronul său politic, Helmut Kohl, și preia frâiele dreptei germane.

După mai bine de două, Merkel se pregătește să-și ia rămas bun de la putere după patru mandate consecutive, dar cu temerea că CDU poate reveni în opoziție în ciuda faptului că a fost cel mai votat partid pe 26 septembrie. Deși sondajul admite o posibilă coaliție între creștin-democrați, partidul frate bavarez Uniunea Socială Creștină (CSU) și Verzii, majoritate în viitorul Parlament (376 din cei 728 de deputați), o alianță alternativă între eco-pacifişti, sociali democrați (SPD) și liberali (FDP) are, de asemenea, o majoritate absolută în Bundestag (373 de locuri).

Cea cunoscută în Germania drept “coaliția semafor” din cauza culorilor celor trei partide a prins contur după eșecul electoral al creștin-democraților la alegerile regionale din 14 martie în Baden Württemberg și Renania Palatinat. În ambele landuri, ecologiștii și social-democrații și-au repetat victoria, iar CDU a obţinut sub 30% din voturi. Ceva extrem de umilitor în Baden Württemberg, condus neîntrerupt de creștin-democrați timp de 58 de ani.

În Baden Württemberg, asigură Mario Kölling, profesor de științe politice la UNED, “putem considera chiar Verzii destul de conservatori”. În plus, Freie Wähler [Alegătorii Liberi], care a intrat și în Parlamentul landului, a scăzut voturile conservatorilor”.

Scăderea CDU în intențiile de vot a CDU este mai pronunțată decât cea a omologilor săi CSU. În timp ce la nivel federal creștin-democrații au scăzut cu aproape nouă puncte față de alegerile din 2017, când au obţinut 32,9%, social-creștinii bavarezi au obţinut 4% față de 35% acum patru ani. În acest sens, Mario Kölling subliniază că “în general, există nemulțumiri din partea cetățenilor în ceea ce privește gestionarea vaccinării și gestionarea crizelor și acest lucru se reflectă în sondaje”.

Motivele acestei uzuri electorale ar trebui să se regăsească în disconfortul crescând al germanilor față de restricțiile anti-Covid și așa-numitul “scandal al măștilor”, care a forțat demisia mai multor deputați creștin-democrați care se îmbogățeau ca intermediari între companii și instituțiile de sănătate.

Cea mai mare forță a CSU este demonstrată și atunci când alegătorii sunt întrebați pe cine preferă în calitate de cancelar. 35% au optat pentru ministrul președinte al Bavariei, Markus Söder, întărit de gestionarea pandemiei coronavirusului. În schimb, pentru Armin Laschet, lider al CDU de la sfârșitul lunii ianuarie și șef al guvernului Renania de Nord Westfalia, ar vota doar 18% dintre germani. Un abis care poate înclina echilibrul în favoarea lui Söder atunci când, după Paști, Uniunea, așa cum este cunoscută alianța dintre CDU și CSU, își va alege candidatul pentru Cancelarie.

Al doilea cel mai popular candidat este copreședintele Verzilor, Robert Habeck, cu 20%, iar pe locul patru este social-democratul și ministrul Finanțelor, Olaf Scholz, care până acum nu a putut să decoleze la urne, în ciuda faptului că faptul că SPD a fost primul partid german care și-a ales candidatul pentru succesiunea Angelei Merkel, în august anul trecut.

Cu 26% și 205 de locuri, CDU nu a înregistrat un rezultat mai prost la urne decât la alegerile europene din 1999, la un an după ce a pierdut puterea în fața social-democratului Gerhard Schröder. Apropiindu-se în mod periculos, Verzii ar fi plasați cu 22% și 171 de locuri (în 2017 au obținut doar 8,9%), ceea ce ar depăși cel mai vechi partid din Germania, SPD, stagnant la 16% și 124 de locuri.

Social-democrații au obținut deja cel mai prost rezultat din istoria lor acum patru ani, 20,5%. Eșecul negocierilor pentru a forma o “coaliție Jamaica”, între CDU/CSU, Verzii și liberalii, i-au obligat să-și regândească decizia inițială de a merge în opoziție și au fost de acord cu cea de-a patra Mare Coaliție cu Merkel.

În poziția a patra, vor fi plasați liberalii, cu 10% și 78 de deputați, partidul care a rămas la putere pentru cea mai lungă perioadă de timp din istoria Republicii Federale datorită rolului său de partener minor atât al creștin-democraților, cât și al social-democraților.

Sondajele acordă, de asemenea, 10% și 78 de deputați partidului de extremă dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD), care a reușit să intre în Parlament pentru prima dată în 2017 cu 12,6% din voturi și 94 de locuri. Prima dată de la sfârșitul nazismului, extrema dreaptă a câștigat reprezentarea parlamentară.

În sfârșit, al șaselea partid cel mai votat este Die Linke (Stânga) cu 8% și 62 de deputați, față de 9,2% în urmă cu patru ani. Un tripartit de stânga roșu-verde-roșu rămâne o himeră în Germania din cauza lipsei de deputați suficienți și, mai presus de toate, din cauza diferențelor în politicile externe și de apărare care încă separă foștii comuniști de social-democrați și Verzi, care deja împărtășeau puterea la Berlin între 1998 și 2005.
Traducere: Rador