Ponderea femeilor candidate pentru cele 11 partide analizate este: 28% pentru Camera Deputaţilor şi 32% pentru Senat.

''Este îngrijorător că în mai multe circumscripţii din ţară a fost încălcată legea electorală, care obligă partidele ca pe listele de candidaţi să existe reprezentarea ambelor sexe (cel puţin o femeie/cel puţin un bărbat), iar acest fapt nu a fost semnalat de nici o instituţie publică până în acest moment. Am constatat că există liste de candidaturi la nivel de circumscripţie ce nu respectă Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, care prevede la art. 52., alin. 2: «Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat»'', atrage atenţia Coaliţia pentru Egalitate de Gen.

Pe partide, cea mai bună reprezentare a femeilor, ca pondere din totalul candidaților, o are Partidul Socialist Român cu 41,5%, iar cea mai slabă Partidul Mișcarea Populară cu 24%. În rândul candidaților independenți regăsim numai 7 femei din totalul de 37 de candidați înscriși (19%). Toate cele șapte candidate independente candidează pentru un loc în Camera Deputaților.

Pe listele PSD, femeile reprezintă 29% din candidații la ambele camere, cu 10 procente mai puțin decât estimările făcute de unii lideri social-democrați, printre care președintele partidului Liviu Dragnea care afirma la momentul depunerii listelor pentru PSD București că femeile ar constitui 40% din candidații PSD[2].

Pe listele PNL, femeile reprezintă un procent de 26% din candidații la ambele camere. La începutul anului, mai multe parlamentare liberale, în frunte cu președinta Alina Gorghiu, au inițiat un proiect de lege prin care partidele politice urmau să fie obligate în alegeri să prezinte liste cu cel puțin o treime din candidaturi ale femeilor[3]. Într-o postare pe pagina personală de Facebook, președinta Alina Gorghiu declara în decembrie 2015, înainte de înregistrarea proiectului de lege privind cotele de gen în alegerile parlamentare: ”Nu a existat un context mai potrivit în țara noastră pentru a promova implicarea femeilor în politică, un teren mai fertil, decât cel creat de nevoia de schimbare a politicii noastre. Trebuie să deschidem politica pentru femei, o sursă valoroasă de competență și înnoire, o categorie care a avut prea puține oportunități de a se implica.[4]”. Proiectul legislativ nu a fost votat în actuala legislatură și nu se știe care va fi soarta lui în viitor.

Femeile constituie aproape o treime din candidaţii în alegerile parlamentare din 2016 (29%), după cum reiese din analiza realizată de Coaliţia pentru Egalitate de Gen asupra listelor de candidaţi depuse de partidele politice pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. În analiză au fost incluse listele formaţiunilor politice care au înregistrat liste de susţinători la nivel naţional (11 partide), precum şi candidaţii independenţi. Nu au fost analizate listele partidelor cu candidaţi în câteva circumscripţii (precum Partidul Verzilor, PACT, BUN, Partidul Vrancea Noastră ş.a.) şi nici listele depuse de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

 

Listele cu mai mult de un candidat alcătuite exclusiv din candidați de sex masculin, admise de birourile electorale de circumscripție, cu încălcarea condițiilor din legea electorală, sunt:

Pentru Camera Deputaților:

ALDE Alba (6 candidați)

ALDE Buzău (9 candidați)

USR Dâmbovița (4 candidați)

PMP Ialomița (6 candidați)

PRU Mehedinți (6 candidați)

PER București (2 candidați)

ALDE Diaspora (6 candidați)

Pentru Senat:

PRU Alba (4 candidați)

PRM Alba (2 candidați)

PER Buzău (5 candidați)

PNL Covasna (2 candidați)

PER Dâmbovița (2 candidați)

PRM Dolj (4 candidați)

PMP Harghita (3 candidați)

PRM Harghita (4 candidați)

PMP Ialomița (4 candidați)

PRU Mehedinți (4 candidați)

PMP Sibiu (5 candidați)

PER București (2 candidați)

Coaliția pentru Egalitate de Gen a solicitatbirourilor electorale de circumscripție menționate și Biroului Electoral Central, pe această cale, să explice motivele pentru care listele au fost admise fără a îndeplini condițiile din legea electorală.