Pe 20 octombrie 1986, avionul Tupolev Tu-134A decola de pe aeroportul Koltsovo din Ekaterinburg, în Munții Urali, cu destinația Groznîi, Cecenia. Zborul era unul obișnuit, iar echipajul bine pregătit pentru această rută. Planul de zbor prevedea o escală la Kurumoch, locul unde pilotul și copilotul aveau să facă o provocare nesăbuită, fără să se gândească la consecințe. Din păcate, un pariu s-a transformat într-o tragedie aviatică, în care 70 de oameni și-au pierdut viața.

Evenimentele de la bord, înainte ca avionul să se prăbușească

Pe 20 octombrie 1986, avionul Tupolev Tu-134A a decolat de pe aeroportul Koltsovo. Era un zbor de rutină, care avea ca destinație finală Groznîi, Cecenia. În planul de zbor era planificată o oprire la Kurumoch, în apropiere de Samara, pentru realimentare și pentru îmbarcarea altor pasageri. Tupolevul Tu-134A era un avion de dimensiuni medii, popular în flota aviatică sovietică datorită fiabilității și capacității sale de a transporta aproximativ 80 de pasageri pe distanțe medii.

Pe măsură ce se apropiau de aeroportul Kurumoch, nimic nu părea să indice o posibilă problemă. Vremea era destul de bună, iar echipajul avea experiența necesară pentru a efectua aterizarea conform standardelor stabilite. Nimic nu părea să fie neregulă. În cabina piloților lucrurile erau relaxate, ba mai mult, se propunea un pariu. Copilorul Ghenadi Jirnov l-a provocat pe pilotul Alexander Kliuiev să aterizeze „legat la ochi”.

Astfel de provocări, deși rare, au fost uneori întâlnite în mediile de lucru cu o structură ierarhică rigidă, cum era aviația sovietică. Însă contextul încărcat de responsabilitatea pentru viețile pasagerilor făcea această provocare extrem de periculoasă și inacceptabilă. Cu toate acestea, pilotul a acceptat, fiind sigur că poate ateriza avionul fără probleme. Nu s-a gândit că avea să provoace una dintre cele mai mari tragedii aviatice.

Cum s-a produs accidentul aviatic

Pilotul Alexander Kliuiev avea experiență, dar a permis ca atmosfera de competiție și îndrăzneala să îi întunece rațiunea. A subestimat complexitatea manevrei și riscurile implicate. La ora 15:48, când aeronava se afla la o altitudine de 400 de metri, echipajul a început provocarea. Potrivit relatărilor ulterioare, pilotul și copilotul au tras perdele în cabină și au oprit legătura radio.

Când au ajuns la 65 de metri, avionul a emis un avertisment de apropiere de pământ. Sigur pe sine și pe experiența sa, pilotul nu reacționat și a continuat manevrele de aterizare. Două minute mai târziu, aeronava a atins pista cu o viteză de 273 de kilometri pe oră. Trenul de aterizare s-a rupt la impact, iar aeronava a mai făcut un salt în sus, după care a urmat tragedia.

Aripa din partea dreaptă s-a desprins de avion. Aripa din stânga s-a rupt în două, iar aeronava s-a rostogolit. S-a oprit în cele din urmă cu susul în jos, iar în următoarele secunde a luat foc. Pasagerii nu au apucat să iasă la timp din avion. 63 dintre ei au murit pe loc, printre ei și șapte membri ai echipajului. Alți șapte oameni au murit după ce au fost transportați la spital.

Salvatorii descriu scenele din avionul distrus

Un polițist din Samara chemat la locul accidentului, Serghei Churilov, a descris scenele din fața ochilor săi. Inițial a crezut că două avioane s-au ciocnit și s-au dezmembrat lângă pistă. A văzut o aripă în flăcări și o femeie aplecată din cabină, care le dădea salvatorilor ajunși deja la fața locului un copil. A văzut apoi copilotul ieșind din avionul răsturnat, își trăgea respirația și intra înapoi pentru a le acorda ajutor pasagerilor. În tot acest timp, pompierii se luptau cu flăcările. Poliția a izolat zona pe o rază de 150 de metri.

Șeful pompierilor, A. K. Karpov, și-a amintit și el ce a văzut când a intrat în avion. Acesta a spus că a rămas îngrozit de numărul morților și de mirosul de carne și piele arsă. Scaunele atârnau ca din tavan, iar o bună parte din pasagerii decedați erau încă prinși în centuri. A văzut pe tavanul care devenise podea un copil care părea să respire. S-a aplecat să îl verifice, dar s-a trezit cu mai multe cadavre căzând peste el. Centurile de siguranță se topiseră și cedaseră.

Copilotul Jirnov a supraviețuit accidentului și a încercat să ajute câți mai mulți pasageri din avionul în flăcări. În drum spre spital a murit de infarct. Pilotul Kliuiev a supraviețuit. Când a fost întrebat despre cele întâmplate la bord, el a spus că a încercat o astfel de aterizare „pentru a-și testa abilitățile de zbor”. A fost condamnat la 15 ani de închisoare, dar a stat în spatele gratiilor doar șase ani, potrivit The New York Times.