Pe 31 martie 1995, România a fost zguduită de una dintre cele mai tragice catastrofe aeriene din istoria sa: accidentul aviatic de la Balotești. Zborul TAROM 371, un Airbus A310-324, s-a prăbușit la scurt timp după decolare. Incidentul s-a petrecut la doar câțiva kilometri de Aeroportul Otopeni, provocând moartea tuturor celor 60 de persoane aflate la bord. Această tragedie a scos la iveală nu doar deficiențele tehnice și umane care au dus la prăbușirea avionului, dar și vulnerabilitățile României în fața unor astfel de situații de urgență.

Cum s-a petrecut accidentul aviatic de la Balotești

Zborul Tarom 371, cu destinația Bruxelles, a decolat de pe Aeroportul Otopeni în dimineața zilei de 31 martie 1995. 49 de pasageri s-au îmbarcat pentru acest zbor, printre ei fiind și consulul Belgiei la București. În aeronavă erau și cei 11 membri ai echipajului. La manșa avionului era pilotul Ilie Luviu Bătănoiu, în vârstă de 48 de ani. Copitolul a fost Ionel Stoi, în vârstă de 52 de ani. Ambii erau căpitani de aviație și instructori de zbor cu experiență. Avionul era unul destul de avansat pentru acea perioadă, ușor de pilotat și de controlat.

La ora 9, avionul primește aprobarea pentru zbor, iar șase minute mai târziu decolează. După doar două minute de zbor, deasupra localității Balotești, aeronava a început să aibă probleme tehnice grave. Când trebuia să facă un viraj banal, avionul începe să piardă altitudine și în doar câteva secunde se produce accidentul aviatic de la Balotești.

Avionul a intrat într-o coborâre rapidă și necontrolată, prăbușindu-se în câmpurile din apropierea localității. Impactul a fost devastator, iar aeronava a fost complet distrusă, resturile fiind împrăștiate pe o rază mare. Craterul format avea 50 de metri lățime, iar avionul, înfipt în pământ până la jumătate. Aeronava a luat foc, iar la fața locului au sosit pompierii. După lichidarea incendiului, din cel mai modern avion al companiei Tarom nu au mai rămas decât câteva bucăți de fier și 168 de saci ai Institutului Național de Medicină Legală.

Cum s-a desfășurat ancheta

Imediat după prăbușire, autoritățile au fost alertate și s-au mobilizat pentru a interveni. În câteva ore au sosit la fața locului și delegați din Belgia, Franța și SUA. Ancheta a fost condusă de Sorin Stoicescu, șeful de la acea vreme a Inspectoratului Aviației Civile. România nu era pregătită pentru o astfel de catastrofă. Accidentul aviatic de la Balotești i-a făcut pe anchetatori să caute informații în manuale.

Coordonarea și capacitatea de reacție au fost deficitare. Echipele de salvare, compuse din pompieri, medici și poliție, au ajuns rapid la fața locului. Din păcate, impactul fusese atât de violent încât nu existau supraviețuitori. Operațiunile de recuperare a rămășițelor și de identificare a victimelor au fost extrem de dificile din cauza distrugerilor masive. Mai mult decât atât, Stoicescu a spus că șeful SRI a venit la locul accidentului cu un elicopter, distrugând și mai mult probele rămase.

Accidentul aviatic de la Balotești reprezintă unul dintre cele mai mari dezastre din istoria aviației românești. Având în vedere că resturi din avion s-au împrăștiat pe o suprafață mare, autoritățile au spus că, cel mai probabil, explozia s-a produs în aer. Șeful de la INML a declarat public că decesul victimelor s-a produs în timpul exploziei, iar carbonizarea a fost ulterioară. Fără prea multe dovezi, s-a spus că ar fi vorba de un atac terorist. Aceste informații au fost distribuite și în presa din străinătate. În Belgia s-au făcut și unele arestări dar, din lipsă de probe, persoanele în cauză au fost eliberate.

Ultimele secunde la bordul aeronavei Tarom

Sorin Stoicescu a explicat cum au ajuns la concluzia că avionul ar fi explodat în aer. Potrivit acestuia, bucăți din scaunul pilotului au fost găsite în spatele aeronavei. Un alt factor care a condus la această concluzie era coada avionului, care s-a făcut bucăți. Fostul șef a Aviației Civile a mai spus că exista și o altă variantă. Din pricina impactului puternic și al vitezei, tot ce era în partea din față a aeronavei a ajuns în spate. În ceea ce privește explozia, aceasta ar fi venit ca urmare a prăbușirii.

Investigațiile în ceea ce privește accidentul aviatic de la Balotești au continuat. În urma acestora s-a descoperit că motorul din stânga a pierdut din putere la virajul făcut de avion. După ceva timp de la producerea accidentului s-a aflat că fusese făcute mai multe reclamații cu privire la motorul stâng. Cea mai recentă a fost făcută cu o zi înaite de tragedie. Totuși aceasta nu a fost singura cauză a prăbușirii.

Sunt și câteva înregistrări audio din cabina piloților. Ionel Stoi remarcă o eroare, însă căpitanul nu pare să îi răspundă. Liviu Bătănoiu ar fi avut o problemă de sănătate care l-a împiedicat să mai reacționeze sau ar fi părăsit cabina. Nici în ziua de astăzi nu se știe ce s-a întâmplat, de fapt, cu pilotul. Astfel, copilotul a avut la dispoziție nouă secunde să redreseze avionul, însă fără succes.

Accidentul aviatic de la Balotești, subiectul mai multor emisiuni

Traian Băsescu, la acea vreme ministrul Transporturilor, a prezentat concluziile anchetei care s-a întins pe câțiva ani. În primul rând a fost incapacitatea fizică a căpitanului, în al doilea rând defecțiunea tehnică și în al treilea rând incapacitatea copilotului de a redresa avionul. Astfel s-au încheiat cercetările cu privire la accidentul aviatic de la Balotești.

Ani mai târziu, tragedia din România ajunge subiect al emisiunii „Dezastre în aer”, de pe National Geographic. Sorin Stoicescu şi Aurelian Botezatu, au fost intervievaţi de jurnaliști pentru a elucida cele întâmplate pe 31 martie 1995. În episodul transmis de National Geographic apare şi mărturia trimisului FBI la Bucureşti în 1995, David Beisner. El a anchetat un posibil atentat terorist, ipoteza larg vehiculată în România imediat după producerea accidentului. Concluzia investigatorului american a fost că varianta unui act criminal trebuie scoasă din ecuație, neexistând niciun fel de probe care s-o justifice.

Și jurnaliștii de la „În premieră” au vrut să afle mai multe despre accidentul aviatic de la Balotești. Când au vrut să meargă pe urmele anchetatorilor au descoperit că majoritatea dosarelor dispăruseră. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu ele și nu există un responsabil. Sorin Stoicescu a spus în interviurile acordate după producerea catastrofei că au fost puse multe presiuni pentru finalizarea anchetei cât mai repede. La doar trei zile de la producerea accidentului, specialiștii trăseseră deja concluziile.

România nu era pregătită pentru un astfel de incident

Accidentul de la Balotești a scos în evidență o problemă majoră. România nu era pregătită să gestioneze un incident de o asemenea amploare. La acea vreme, infrastructura și sistemele de intervenție în situații de urgență erau insuficient dezvoltate, iar lipsa de experiență a autorităților în fața unor astfel de tragedii a devenit evidentă.

Deși echipele de salvare au ajuns la locul unde s-a petrecut accidentul aviatic de la Balotești în timp util, capacitatea lor de a face față unei asemenea catastrofe a fost limitată. Lipsa de echipamente adecvate, cum ar fi tehnologii moderne pentru detectarea victimelor sau pentru gestionarea resturilor aeronavei, a îngreunat foarte mult operațiunile de salvare și recuperare. Comunicațiile între autoritățile locale și cele centrale au fost, de asemenea, problematice. Coordonarea generală a intervenției a fost una deficitară. În plus, lipsa unor protocoale clare pentru situații de urgență aviatică a făcut ca reacția inițială să fie haotică, chiar dacă echipele de intervenție au depus toate eforturile pentru a răspunde rapid.

România, în 1995, nu avea un sistem bine pus la punct pentru investigarea accidentelor aviatice majore. Deși autoritățile române au colaborat cu experți internaționali, a fost evident că expertiza locală în investigarea cauzelor prăbușirilor de aeronave era limitată. Aceasta a dus la întârzierea rezultatelor investigațiilor și a ridicat întrebări cu privire la capacitatea României de a preveni viitoare tragedii similare. Lipsa antrenamentelor periodice pentru astfel de situații a fost un alt factor critic care a contribuit la intervenția ineficientă, potrivit informațiilor furnizate pe canalul de Youtube Atenție, cad mere.