Parchetul General contestă legea salarizării. Efectele pe care le-at avea asupra Justiției

Parchetul General contestă legea salarizării. Efectele pe care le-at avea asupra JustițieiCristina Chiriac, noul procuror general al României. Sursa foto: captură video

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că respinge noua lege a salarizăii, susținută de premierul Ilie Bolojan. Instituția condusă de procurorul general Cristina Chiriac susține că măsurile propuse ar reduce veniturile procurorilor, ar afecta independența sistemului judiciar și ar putea genera blocaje în activitatea instanțelor și parchetelor.

Parchetul General contestă legea salarizării. Avertisment asupra efectelor din Justiție

Reacția PÎCCJ vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins proiectul de lege privind salarizarea. În comunicatul transmis, Parchetul General afirmă că prevederile din legea salarizării afectează garanțiile financiare asociate statutului procurorilor.

„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General.

Instituția arată că independența Justiției presupune inclusiv existența unor drepturi salariale care să reflecte responsabilitățile și restricțiile profesiei. Potrivit comunicatului, proiectul conține măsuri care reduc veniturile procurorilor fără a ține cont de rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.

Critici privind „diferența salarială tranzitorie”

Parchetul General contestă și soluția inclusă în proiect pentru menținerea temporară a salariilor aflate peste noile grile. Instituția face referire la articolul care prevede acordarea unei diferențe salariale tranzitorii în cazul în care noile salarii ar fi mai mici decât cele din decembrie 2026. În comunicat, PÎCCJ susține că această formulă este neclară și lipsită de predictibilitate.

„În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării”.

Parchetul General susține că unele prevederi ale proiectului pot produce situații în care promovarea la un parchet superior să ducă la diminuarea veniturilor. Instituția avertizează că o astfel de situație ar putea afecta funcționarea instanțelor și parchetelor.

„Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG.

Guvernul României

Guvernul României. Sursă foto: gov.ro

Procurorii care intră acum în sistem ar putea avea venituri mai mici

În comunicat, PÎCCJ afirmă că proiectul ar crea diferențe importante între procurorii care intră acum în profesie și cei angajați anterior. Instituția susține că acest lucru ar putea accentua deficitul de personal din sistemul judiciar.

„Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei”.

PÎCCJ cere consultarea sistemului judiciar

Parchetul General anunță că susține poziția exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii și că vor fi analizate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. Instituția solicită și participarea ordonatorilor de credite din sistemul judiciar la dezbaterile privind proiectul legii salarizării.

„În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.

În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ.

Instituția avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală poate afecta funcționarea sistemului judiciar și capacitatea acestuia de a asigura un act de justiție eficient și predictibil.