AUR, critici legate de discuțiile privind facturile bucureștenilor la apă și canalizare. Proiectele PMB, principala țintă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din 28 august 2026 stârnește controverse. Consilierul general AUR Ovidiu Zară susține că actul adițional propus la contractul de concesiune încheiat între Municipiul București și Apa Nova ar putea duce la creșterea facturilor plătite de bucureșteni.

Potrivit acestuia, documentul, care are 218 file, introduce mecanisme prin care ar urma să fie finanțate investiții de amploare în infrastructura de apă și canalizare, inclusiv printr-o contribuție care ar ajunge în tariful achitat de consumatori.

Zară susține că proiectul a fost pregătit pentru ședința Consiliului General de primarul general Ciprian Ciucu și îl descrie drept un proiect „strategic”, cu efecte importante asupra facturilor bucureștenilor.

Proiectul prevede investiții de aproximativ 300 de milioane de euro

Una dintre principalele prevederi criticate de consilierul AUR este Programul Investiții în Infrastructură pentru Dezvoltare Urbană (PIIDU), prin care ar urma să fie realizate investiții în sistemul de apă și canalizare.

„Piesa de rezistență” din noul acord poartă denumirea de Programul Investiții în Infrastructură pentru Dezvoltare Urbană (PIIDU) al cărui cost final ajunge în factura bucureștenilor!”, susține Ovidiu Zară.

Consilierul explică faptul că programul ar împărți responsabilitățile între Apa Nova și Primăria Capitalei.

„Proiectul de hotărâre scoate în evidență un lucru esențial, anume că noul program de investiții împarte responsabilitățile în două componente distincte:

Apa Nova primește sarcina să realizeze direct investiții de doar circa 300.000.000 de euro până în 2037 (când expiră contractul încheiat în urmă cu două decenii) în extinderea rețelelor din zonele noi ale orașului și creșterea teoretică a siguranței sistemului de canalizare.

În ceea ce privește Primăria, aceasta comandă lucrări, iar Apa Nova le execută dintr-un cont Escrow, gestionat de o bancă care ține banii. Astfel, Apa Nova trebuie să alimenteze acest cont printr-o contribuție fixă, cu o valoare care va adăuga în factura bucureștenilor încă circa 0,81 lei/mc (0,1645 EUR/mc)”, afirmă consilierul general.

Ovidiu Zara. Sursa foto: Facebook

Noua contribuție ar putea crește factura la apă

Ovidiu Zară susține că valoarea contribuției prevăzute în proiect ar reprezenta o majorare semnificativă raportată la tariful actual.

„Ca atare, la tariful actual perceput de Apa Nova (7,98 lei/mc - apă potabilă și 4,21 lei/mc - canalizare, adică 12,19 lei/mc apă folosită și evacuată), noua contribuție de 0,81 lei/mc ar însemna o majorare de circa 7-8% a facturii curente”, susține acesta.

În opinia sa, aprobarea proiectului ar permite companiei să solicite ulterior o ajustare extraordinară a tarifului.

„Dacă proiectul va fi aprobat de majoritatea de 28 de consilieri generali ai PNL - USR - Forța Dreptei - Reper - PMP, ApaNova va obține dreptul contractual de a declanșa procedura pentru o ajustare extraordinară a tarifului”, afirmă Ovidiu Zară.

Consilierul AUR vorbește despre o „taxă pe inundație”

Un alt punct criticat de consilierul general este legat de prevederile referitoare la schimbările climatice și la riscul de inundații.

Zară susține că actul adițional ar introduce, în fapt, o „taxă pe inundație”, în condițiile în care investițiile în sistemul de canalizare ar urma să fie finanțate inclusiv prin banii proveniți din facturile consumatorilor.

„Și încă ceva: studiind proiectul propus de primarul general Ciprian Ciucu am observat că actul adițional ce se dorește a fi aprobat introduce o veritabilă taxă pe inundație”, afirmă consilierul.

Acesta citează din documentul propus spre aprobare:

„În contextul schimbărilor climatice care determină modificarea profilului, frecvenței și intensității precipitațiilor înregistrate pe teritoriul Municipiului București și conduc la apariția repetată a acumulărilor de apă și a inundațiilor în anumite zone ale orașului, Municipiul București se află în situația de a adopta și implementa măsuri urgente pentru prevenirea și reducerea riscului de inundații și pentru limitarea efectelor acestora”.

Documentul precizează, totodată, că sistemul de canalizare nu este, potrivit legislației, un sistem de apărare împotriva inundațiilor, însă poate contribui la gestionarea efectelor precipitațiilor intense.

Ce spune reprezentantul AUR

Ovidiu Zară atrage atenția și asupra unei alte prevederi din proiect. Potrivit acestuia, actul adițional delimitează responsabilitatea Apa Nova în ceea ce privește inundațiile.

„Dar, (atenție!) același proiect stipulează că Apa Nova nu își asumă răspunderea pentru inundațiile propriu-zise (textul actului adițional protejează firma cu acționariat majoritar francez de eventuale sancțiuni/daune provocate de inundații)”, susține consilierul.

El face referire la actul adițional:

„În acest context, investițiile în modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Canalizare nu au ca finalitate transformarea acestuia într-un sistem de apărare împotriva inundațiilor și nici transferul către Concesionar a atribuțiilor și responsabilităților specifice autorităților competente în domeniul managementului riscului la inundații, al apărării împotriva inundațiilor și al gestionării situațiilor de urgență”.

Consilierul general consideră că această prevedere ridică semne de întrebare cu privire la responsabilitatea pentru eventualele pagube produse de inundații după realizarea investițiilor.

„Rezultatul: investițiile majore aruncate în sarcina consumatorilor nu oferă nicio garanție că orașul nu se va inunda la prima ploaie torențială de după realizarea «investițiilor», iar dacă vor fi inundații daunele le va suporta consumatorul”, afirmă Ovidiu Zară.

Ovidiu Zară critică modul în care ar fi împărțite responsabilitățile

Consilierul AUR susține că mecanismul propus transferă costurile investițiilor către consumatori, în timp ce responsabilitatea pentru eventualele probleme generate de inundații ar rămâne la autoritățile publice.

„Morala: Apa Nova strânge banii din facturi, «investește» în rețeaua de canalizare, dar dacă sistemul cedează, responsabilitatea aparține exclusiv autorităților publice și, bineînțeles cetățenilor care vor trebui să plătească daunele eventualelor disfuncționalități”, spune acesta.

Proiectul ar rezolva o problemă legată de infrastructura din Henri Coandă

Documentul scoate în evidență, potrivit lui Zară, și o problemă administrativă mai veche privind infrastructura de apă și canalizare din cartierul Henri Coandă.

„Interesant este că proiectul dezvăluie o gafă administrativă istorică. Despre ce e vorba? Primăria Capitalei a construit cu bani europeni rețele de apă și canalizare în cartierul Henri Coandă, după ce o sentință judecătorească definitivă a obligat primăria să execute lucrări inclusiv pe teritoriul administrativ al orașului Voluntari”, afirmă consilierul.

Potrivit acestuia, problema este legată de faptul că infrastructura construită de o unitate administrativ-teritorială se află parțial pe teritoriul unei alte unități administrative.

„Dar legislația națională interzice ca o unitate administrativă să dețină bunuri de utilitate publică pe teritoriul altei unități. În același timp, normele europene blochează înstrăinarea acestor bunuri pe perioada de durabilitate a proiectului, în cazul de față până în 2034”, susține Ovidiu Zară.

Apa Nova ar urma să preia temporar infrastructura din Henri Coandă

Soluția prevăzută în proiect ar fi, potrivit consilierului, preluarea temporară a infrastructurii de către Apa Nova.

„Acum, soluția găsită impune preluarea temporară a infrastructurii de către Apa Nova. Dacă noua rețea nu este pusă în funcțiune, aflată teoretic în garanție și fără pierderi, proiectul riscă să atragă penalități sau chiar să fie dispusă returnarea fondurilor către UE”, afirmă acesta.

Autoritatea de reglementare ar urma să primească mai mulți bani

O altă prevedere semnalată de consilierul AUR vizează Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice, instituție care monitorizează respectarea indicatorilor de performanță asumați de Apa Nova prin contractul de concesiune.

Potrivit lui Zară, prin noul act adițional ar urma să crească și suma destinată funcționării acestei autorități.

„Nu în ultimul rând, noul act adițional arată că Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice - care are ca rol monitorizarea respectării indicatorilor de performanță asumați de Apa Nova prin contractul de concesiune din anul 2000 - va primi fonduri majorate”, susține acesta.

„Astfel, prin noul act adițional se propune ca taxa de funcționare să sară de la 550.000 euro la 880.000 euro odată cu prima zi a anului 2027. Din aceste sume 670.000 euro acoperă exclusiv cheltuielile de funcționare și capital ale Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice, iar restul de 210.000 euro trebuie să asigure plata onorariilor pentru … Comisia de Experți internaționali”, afirmă Ovidiu Zară.

Consilierul general AUR încheie într-o notă ironică, criticând proiectul și costurile pe care consideră că acesta le-ar putea genera pentru bucureșteni: „Faceți gargară cu apă caldă (care aveți!) ca vă trece!”.

Apa Nova spune că majorarea reprezintă o creștere tarifară

Reprezentanții Apa Nova au venit cu clarificări în legătură cu așa-numita „taxă de inundație”, subiect intens discutat în spațiul public. Potrivit companiei, nu este vorba despre introducerea unei taxe, ci despre o creștere tarifară.

Potrivit informațiilor în legătură cu proiectul, impactul estimat asupra tarifului ar fi de aproximativ 0,81-0,85 lei pentru fiecare metru cub de apă facturat. Valoarea exactă poate varia în funcție de forma finală a mecanismului de finanțare și de modul în care acesta va fi aplicat.

În spațiul public, noua componentă de cost a fost denumită neoficial „taxa pe inundație”, însă reprezentanții Apa Nova susțin că această formulare nu descrie natura mecanismului propus.