sala operație / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Gestionarea deșeurilor medicale periculoase, inclusiv organe și țesuturi umane extirpate în timpul operațiilor, a provocat tensiuni în spitalele din Chișinău. În urma stopării acceptării acestor deșeuri la Cimitirul „Sfântul Lazăr”, instituțiile medicale au fost nevoite să depoziteze temporar materialul biologic în frigidere. Problemele au fost însă depășite, iar autoritățile anunță măsuri pentru un sistem centralizat care să gestioneze deșeurile medicale în siguranță.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că toate instituțiile medicale din Chișinău au încheiat contracte cu agenții economici autorizați din raioanele Hâncești și Strășeni pentru transportul și înhumarea deșeurilor anatomopatologice. Problema a apărut după ce, începând cu 2025, Cimitirul „Sfântul Lazăr” a încetat să mai accepte resturile biologice, obligând unele instituții să le păstreze temporar în frigidere, ceea ce a generat costuri suplimentare.
Donarea de organe. Sursa foto: Arhiva EVZ
„Agentul economic, de fapt, trebuie să fie autorizat de către Agenția de Mediu din subordinea Ministerului Mediului. Respectiv, aceste instituții, din câte cunoaștem noi, acest agent economic nu avea autorizație sanitară. Din acest motiv, au fost stopate toate contractele care existau cu instituțiile din municipiul Chișinău. Aceste deșeuri vor fi transportate pentru a fi înhumate”, menționează responsabilii de la Ministerul Sănătății.
Spitalul „Timofei Moșneaga”, exemplu de bune practici
Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” gestionează eficient deșeurile medicale și investește în modernizare, susține șefa Serviciului juridic al instituției, Elvira Melinteanu.
„Suntem în proces de implementare a unui proiect transfrontalier finanțat din fonduri europene în valoare totală de 1.498.000 de euro, dintre care 833.000 sunt atribuite spitalului. Urmare a implementării acestui proiect, instituția va fi dotată cu echipamente sigure, fapt ce va diminua considerabil cheltuielile pentru tratarea și neutralizarea deșeurilor medicale periculoase”, a declarat Melinteanu.
Șefa Direcției supravegherea epidemiologică a infecțiilor de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Marcela Chilianu, a subliniat că gestionarea deșeurilor medicale este un proces costisitor.
„Gestionarea deșeurilor este o procedură destul de costisitoare pentru instituția medicală, deoarece se fac recipiente speciale, care sunt scumpe, și ele sunt ulterior nimicite. De asemenea, se fac contracte de externalizare a serviciilor.”
Sursa foto: dreamstime.com
Planuri pentru un centru național de deșeuri periculoase
După semnalarea situației, autoritățile au inițiat crearea unui centru național pentru gestionarea deșeurilor periculoase, a precizat secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat.
„Deșeurile medicale periculoase, care trebuie gestionate corect, vor fi incinerate în acest centru. Avem foarte multe fluxuri de deșeuri periculoase care vor fi colectate separat pe teritoriul Republicii Moldova, dar asta nu înseamnă că vor fi tratate toate aici, pentru că unele tehnologii sunt foarte scumpe. Totuși, pentru unele vom face instalații, inclusiv pentru incinerarea acestor deșeuri”, a declarat Stratulat.
Studiul de fezabilitate pentru centrul național urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului, iar proiectul complet este planificat pentru 2027.
Deșeurile anatomopatologice constituie doar 5% din totalul deșeurilor medicale, alături de cele infecțioase, farmaceutice sau chimice. Autoritățile subliniază că sistemul de gestionare a deșeurilor medicale din Republica Moldova se confruntă cu provocări majore, în condițiile în care anual sunt generate până la 3.500 de tone.
