Sindicaliștii au pledat pentru un salariu minim de 2.260 de lei, în vreme ce creșterea propusă de Guvern îl plasează la 2.230 de lei.

Discuțiile s-au încheiat fără să se ajungă la o concluzie clară după ce, la precedenta întrâlnire, Executivul a prezentat trei scenarii pentru calculul salariului minim. Cel dintâi, de bază, prevede o creștere cu rata anuală a inflaţiei pe octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu productivitatea  muncii în 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat. Variantele următoare iau în considerare, în plus, o serie de corecţii bazate pe dinamica creşterii economice sau de rata şomajului.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat că dorește o formulă de calcul care să țină cont de realitatea economică și care să nu creeze tulburări majore.

„Noi dorim să ajungem la o modalitate de calcul a salariului minim pe economie care să se bazeze pe realitatea economică şi care să nu creeze tulburări majore în economie, în funcţionarea companiilor, în raportul dintre cerere şi ofertă. Şi, de asemenea, care să aibă cu adevărat rolul de a genera un stimulent şi nicidecum un instrument prin care să fie generate efecte negative”, a precizat premierul.

Sindicaliștii vor asigurări suplimentare

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a propus ca în formula de calcul să fie introdusă şi valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. Liderul sindical a precizat că propunerea Guvernului va duce la înghețarea salariului minim brut, motiv pentru care a propus ca de la 1 ianuarie acesta să fie de 2.260 de lei.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a atras atenția că legarea anumitor indemnizaţii din sectorul public de salariul minim va frâna majorările acestuia din urmă, din cauza impactului bugetar. Costin a recomandat c,a în perioada următoare, Guvernul să încheie un acord cu sindicatele și patronatele, prin care să-și asume un calendar de creştere a salariului minim.

Te-ar putea interesa și: