Lovitură pentru Bolojan. Instanța a admis cererea contestatarilor și a suspendat deciziile PNL care interziceau votul pentru Guvernul Veștea și prevedeau excluderi din partid. Surse PNL

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Update. Tribunalul București a admis cererea formulată de contestatarii conducerii PNL și a dispus suspendarea efectelor a două decizii adoptate de Biroul Politic Național al partidului în ședința din 15 iunie, potrivit unor surse liberale.  Hotărârile vizau poziționarea PNL față de învestirea Guvernului Veștea, interziceau parlamentarilor liberali să voteze noul Executiv și prevedeau sancțiuni, inclusiv excluderea din partid, pentru cei care nu respectau decizia conducerii.

Minuta instanței:

„Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluționarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Ilfov, în situația exercitării căii de atac. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, la data de 18.06.2026”.

Ce se discută în tabăra anti-Bolojan

„Am cerut astăzi instanței suspendarea de urgență a Deciziilor BPN nr. 22 și 25/2026, prin care ni se dictează cum să votăm la învestirea guvernului și suntem amenințați cu excluderea dacă votăm după conștiință. Am introdus, totodată, și acțiunea pe fond — o acțiune în răspundere civilă delictuală prin care 18 parlamentari liberali cer partidului acoperirea prejudiciului moral, în valoare de 250.000 lei de fiecare, aproape 4,5 milioane de lei în total.

Indignarea noastră are temeiuri juridice, nu doar politice. Aceste decizii sunt nelegale pe toate planurile:

• Instituie un mandat imperativ, interzis expres de Constituție. Articolul 69 alin. (2) declară nul orice mandat imperativ, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 445/2022, a stabilit cu valoare obligatorie că parlamentarul votează în acord cu propria conștiință, nesubordonat nici partidului, nici altcuiva.

Tunurile sovietice de pe plaja de la Tataia. Pseudo-atracțiile de pe Litoralul de acum 70 de ani

„Vom recuceri Mariupol, chiar dacă va dura 20 de ani”. Regimentul Azov lansează atacuri masive asupra orașului

• Au fost luate de un organ fără competența de a sancționa parlamentari aleși. Pierderea calității de membru este de competența Consiliului Național, nu a Biroului Politic Național, care a acționat în afara propriilor atribuții statutare.

• Aplică o sancțiune automată, fără audiere și fără drept la apărare.

• Ne obligă să încălcăm legea și Regulamentul Parlamentului. Învestitura se votează secret, cu bile. Formula „prezent, nu votez” nu există la votul secret — ne-ar forța fie să lipsim de la lucrări, încălcând obligația legală de prezență, fie să ne afișăm public poziția, distrugând tocmai secretul votului pe care legea îl protejează.

Mai mult decât atât: ca parlamentari, suntem purtători ai autorității de stat. A ni se interzice să votăm nu este doar o constrângere asupra noastră — este o lovitură dată autorității pe care ne-a încredințat-o poporul. Nimeni, niciun for de partid, nu are dreptul să confiște votul unui ales al națiunii.

Și nu este un accident, ci o metodă. În exact aceleași zile, aceeași conducere împinge pe repede înainte un nou Statut al PNL, trimis filialelor cu câteva ore înainte de vot: termene de convocare reduse la 24 de ore, sancțiuni cu efect imediat, eliminarea dreptului de contestare, demiterea liderilor de filiale cu un simplu vot.

Decizii diferite, dar un singur scop: să închidă gura tuturor celor care au altă opinie. Astăzi prin amenințarea excluderii la vot, mâine prin reguli statutare făcute pentru epurare. Este modelul unui partid în care nimeni nu mai are voie să gândească diferit.

Noi nu acceptăm acest model. PNL nu este proprietatea unui singur om și nu se transformă într-o anexă a unei singure voințe. Apărăm dreptul liberalilor de a-și exprima conștiința — și o vom face, dacă e nevoie, inclusiv în fața instanței. Pentru că primul principiu pe care orice lider trebuie să-l respecte rămâne supunerea față de Constituție, nu față de propriile orgolii”.

Știrea inițială. Contestatarii lui Bolojan în instanță

Mai mulți contestatari ai conducerii PNL au atacat la Tribunalul București două decizii adoptate de Biroul Politic Național al PNL în ședința din 15 iunie, care vizează poziționarea partidului față de învestirea Guvernului Veștea.

Potrivit documentelor depuse în instanță, sunt contestate hotărârile prin care Biroul Politic Național, condus de Ilie Bolojan, a mandatat grupurile parlamentare ale PNL să nu voteze Guvernul Veștea, a stabilit că parlamentarii liberali au obligația de a respecta această decizie și a prevăzut sancțiuni pentru cei care ar vota cabinetul sau care ar accepta funcții în cadrul acestuia.

Contestatarii au depus o ordonanță președințială prin care au solicitat Tribunalului București suspendarea de urgență a executării și a efectelor celor două decizii adoptate de conducerea partidului.

Cele cinci motive de nelegalitate invocate în instanță

Apoi argumentele trebuiau dezvoltate numerotat:

1. Contestatarii susțin că deciziile încalcă interdicția mandatului imperativ

Potrivit cererii depuse la Tribunalul București, hotărârile adoptate de Biroul Politic Național al PNL ar încălca articolul 69 din Constituție, care prevede că parlamentarii își exercită mandatul în mod liber și votează conform propriei conștiințe.

Reclamanții au arătat că deciziile contestate le impun parlamentarilor cum să voteze la învestirea Guvernului Veștea și prevăd sancțiuni pentru cei care nu respectă această indicație. În opinia lor, combinarea unui ordin politic cu amenințarea excluderii din partid reprezintă o formă de mandat imperativ, interzisă expres de Constituție.

2. Biroul Politic Național ar fi adoptat decizii fără competență statutară

Contestatarii au susținut că Biroul Politic Național nu are atribuția de a decide excluderea unor membri aleși, inclusiv a parlamentarilor.

Potrivit Statutului PNL, o asemenea măsură trebuie propusă de Biroul Executiv și aprobată de Consiliul Național. Din acest motiv, reclamanții consideră că deciziile au fost adoptate de un organism care nu avea competența necesară pentru a dispune astfel de sancțiuni.

3. Sancțiunile ar fi fost stabilite fără respectarea procedurilor disciplinare

Un alt argument invocat în instanță vizează caracterul automat al sancțiunilor.

Conform Statutului PNL, aplicarea unei sancțiuni disciplinare presupune o procedură care include analiza gravității faptei, audierea persoanei vizate, exercitarea dreptului la apărare și posibilitatea formulării unei contestații.

Contestatarii au susținut că hotărârile Biroului Politic Național prevăd pierderea automată a calității de membru pentru cei care nu respectă decizia partidului, fără parcurgerea etapelor prevăzute de statut.

4. Parlamentarii ar fi puși în situația de a încălca legea

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Reclamanții au mai arătat că instrucțiunile transmise parlamentarilor intră în conflict cu prevederile Legii nr. 96/2006 și cu regulamentele Parlamentului.

În primul rând, aceștia au invocat obligația legală de participare la lucrările Parlamentului, susținând că instrucțiunea de a nu participa la vot ar putea contraveni acestei obligații.

În al doilea rând, contestatarii au arătat că la învestirea Guvernului se utilizează votul secret cu bile, procedură care permite doar două opțiuni: vot „pentru” sau vot „contra”. Potrivit argumentației depuse la instanță, varianta „prezent, nu votez” nu există în această procedură.

În plus, aceștia au susținut că impunerea unei asemenea formule ar afecta secretul votului, deoarece ar face publică poziția fiecărui parlamentar și ar putea influența votul celorlalți.

5. Este contestată și sancționarea celor care acceptă funcții în Guvernul Veștea

Acțiunea depusă la Tribunalul București vizează și prevederea referitoare la membrii PNL care ar accepta funcții de premier sau ministru fără acordul partidului.

Contestatarii au susținut că și această măsură este nelegală, invocând aceleași argumente privind lipsa de competență a Biroului Politic Național și caracterul constrângător al deciziei.