OMS susține că peste un miliard de oameni suferă de tulburări psihice și că ar exista o „epidemie de burnout”

OMS susține că peste un miliard de oameni suferă de tulburări psihice și că ar exista o „epidemie de burnout”

Peste un miliard de oameni suferă de tulburări psihice, arată datele OMS. Experții avertizează asupra unei „epidemii de burnout”, în timp ce aplicațiile de meditație bazate pe inteligență artificială devin tot mai populare în întreaga lume.

O criză globală ignorată: „Epidemia tăcută”

Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată anual pe 10 octombrie, vine în 2025 cu un avertisment dur din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): planeta se confruntă cu o „epidemie globală de burnout” și cu o creștere alarmantă a tulburărilor de anxietate și depresie.

Raportul OMS privind sănătatea mintală globală arată că peste un miliard de oameni trăiesc cu o formă de tulburare psihică. Deși impactul emoțional și economic este uriaș, majoritatea guvernelor continuă să aloce sub 2% din bugetele naționale ale sănătății pentru servicii de profil.

În Europa, conform OCDE și Comisiei Europene, peste 84 de milioane de persoane se confruntă cu probleme de sănătate mintală, costurile indirecte și directe ridicându-se la peste 600 de miliarde de euro anual — echivalentul a aproape 4% din PIB-ul Uniunii Europene.

România, printre țările cu cel mai ridicat nivel de epuizare profesională

Un studiu recent realizat de organizația Mind Education, intitulat „Sănătatea mintală și emoțională în context profesional”, arată că 70% dintre angajații români se declară extenuați sau aproape de epuizare.

De asemenea, 60% dintre respondenți afirmă că au avut episoade de depresie severă sau că se află la risc de a dezvolta o astfel de afecțiune.

Specialiștii avertizează că nivelul crescut de stres profesional, combinat cu insecuritatea economică și suprasolicitarea digitală, poate duce la o degradare accelerată a sănătății mintale.

„În toată Europa, ne confruntăm cu o epidemie silențioasă de extenuare, iar sistemele de sănătate nu pot ține pasul. Oamenii se îneacă în zgomotul digital, iar sistemul public ajunge să plătească prețul”, avertizează Sumita Hutchison, director în cadrul Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS).

„Avem nevoie de soluții simple, accesibile și eficiente”, adaugă aceasta.

Rețelele sociale, factor de risc major pentru tineri

Datele publicate de Surgeon General-ul Statelor Unite, în raportul din 2025 privind rețelele sociale și sănătatea mintală, indică faptul că 95% dintre adolescenți utilizează zilnic platforme sociale.

Cei care petrec mai mult de trei ore pe zi pe aceste platforme au de două ori mai multe șanse de a dezvolta simptome de anxietate și depresie.

Mediul digital — gândit inițial pentru conectare și divertisment — a devenit un generator de stres constant, accentuând sentimentul de inadecvare, tulburările de somn și dependența de validare.

„Conectivitatea permanentă este o sabie cu două tăișuri. Oferă acces la informație, dar și un flux neîntrerupt de presiune și comparații. Este nevoie urgentă de educație digitală și de limite clare privind timpul petrecut online”, explică specialiștii citați de OMS.

Tehnologia, parte a problemei, dar și a soluției

Deși tehnologia a contribuit la creșterea stresului cotidian, experții cred că ea poate fi utilizată și ca instrument terapeutic.

„Intervențiile digitale în domeniul sănătății mintale – dacă sunt reglementate corespunzător – pot reduce timpul de așteptare, pot îmbunătăți participarea pacienților și urmărirea simptomelor acestora”, a explicat Sumita Hutchison, într-un interviu acordat Euronews Health.

Aplicațiile de meditație, monitorizare emoțională și consiliere psihologică asistată de inteligență artificială (IA) câștigă rapid teren.

Un exemplu notabil este „Miracle of Mind”, o aplicație gratuită creată de yoghinul indian Sadhguru, în colaborare cu cercetători de la Harvard Medical School. Lansată la începutul anului 2025, platforma a depășit un milion de descărcări în doar 15 ore, depășind chiar ritmul de creștere al aplicațiilor ChatGPT și TikTok.

Programul oferă o meditație ghidată de șapte minute, asistată de algoritmi de inteligență artificială, menită să reducă stresul, să stabilizeze respirația și să îmbunătățească claritatea mintală.

sursă Photo © Lightpoet | Dreamstime.com

„Oamenii sunt disperați să găsească instrumente accesibile care să le elimine stresul”

„Adoptarea și succesul acestor aplicații arată o nevoie profundă de intervenții scalabile, bazate pe știință. Este un semnal de alarmă pentru factorii de decizie, care trebuie să integreze astfel de soluții în strategiile naționale de sănătate mintală”, a declarat dr. Bala Subramaniam, profesor la Harvard Medical School și cercetător în domeniul psihologiei clinice.

El a subliniat că abordările tradiționale — cum ar fi psihoterapia clasică — sunt esențiale, dar insuficiente la scară globală. Prin contrast, instrumentele digitale pot ajunge la milioane de persoane într-un timp record, cu costuri minime.

Etica și siguranța datelor, condiții obligatorii

În ciuda potențialului uriaș, specialiștii atrag atenția că tehnologia nu poate înlocui complet contactul uman și că orice soluție digitală în domeniul sănătății mintale trebuie implementată cu standarde stricte de protecție a datelor și supraveghere clinică.

„Tehnologia nu este dușmanul nostru. Dacă este utilizată cu înțelepciune, poate deveni parte a soluției”, spune din nou Hutchison.

Analiștii susțin că aplicațiile bazate pe IA ar putea completa sistemele de sănătate suprasolicitate, ajutând la identificarea timpurie a tulburărilor, la monitorizarea simptomelor și la sprijinirea comunităților izolate.

Totuși, acestea trebuie să funcționeze sub controlul specialiștilor, pentru a evita erorile de diagnostic sau dependența de algoritmi.

Un apel pentru guverne: investiții și prevenție

OMS recomandă guvernelor să crească bugetele dedicate sănătății mintale, să susțină digitalizarea serviciilor și să promoveze programe de prevenție.

De asemenea, instituțiile de învățământ sunt încurajate să introducă educația emoțională și igiena psihologică în curricula școlară, iar angajatorii sunt îndemnați să implementeze programe de bunăstare emoțională la locul de muncă.

„Un angajat echilibrat psihic este mai productiv, mai creativ și mai rezistent la stres. Companiile care investesc în sănătatea mintală a echipelor lor investesc, de fapt, în propria sustenabilitate”, arată concluziile raportului Mind Education.