Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Olteanul Petrache Poenaru a fost unul dintre părinții școlii românești. A fost un inventator cunoscut. A decedat într-o zi de 2 octombrie 1875, la București. Destinul său a fost unul de excepție și nu au lipsit experiențele militară, revoluționară, francmasonică.
Olteanul Petrache Poenaru, pandur și fondator al presei scrise moderne românești
Olteanul Petrache Poenaru s-a născut la 10 ianuarie 1799, la Benești. Este practic primul sat din Bălcești, Vâlcea, la granița Vâlcii cu Doljul. A studiat la Craiova, fiind un tânăr care avea nevoie de ochelari. Nici condiția fizică nu-l prea avantaja. Revoluția lui Tudor Vladimirescu i-a introdus în rândul pandurilor pe mulți tineri.
Olteanul avea să fie criticat de panduri pentru că la o încăierare nu a putut să își ajute camarazii. Tudor Vladimirescu l-ar fi întrebat ce știa să facă dacă nu „trăgea la pistoale”. El a spus că știa calcule matematice, știa geografie. Îi plăcea să deseneze schițe. Veteran al războaielor ruso-turce, Tudor a intuit valoarea lui Petrache Poenaru. Olteanul i-a construit poduri de pontoane, a făcut hărți, a făcut lucrări genistice. Tudor l-a pus să jure că indiferent ce se va întâmpla, el să „umble la școli”.
Petrache Poenaru a editat în timpul Revoluției de la 1821, poate primul ziar militar și de propagandă din istoria ziarelor din România. I se spunea „Foaia de propagandă”. A considerat necesar ca oamenii cu știință de carte să fie informați despre scopurile revoluției.
Olteanul care a inventat stiloul și a mers cu trenul
În 1827, deja olteanul Petrache Poenaru studiase la Viena și la Paris. A fost preocupat de un instrument de scris care să nu fie înmuiat mereu în cerneală. Pana de gâscă era utilă dar obositoare. În plus, trebuia să ai mereu grijă să ai pene de gâscă. El a decis să imagineze un condei care să se alimenteze prin picurare, pe un mediu absorbant dintr-un rezervor care se putea încărca.
Olteanul Petrache Poenaru a obținut, la Paris, Brevetul Nr. 3208, din data de 25 mai 1827. Acest brevet îi aducea recunoașterea invenției sale. Aceasta se numea „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală (plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre)”. Nu a reușit să îl producă în serie. O va face, cu propria sa invenție, americanul Lewis Edson Waterman.
Petrache Poenaru a călătorit cu trenul în Anglia. Este printre primele persoane din România care au făcut asta. La 1826, boierul Dinicu Golescu fusese primul român care călătorise cu vaporul (ambarcațiune cu aburi). Englezii au inaugurat la 15 septembrie 1830, linia ferată Manchester-Liverpool. Olteanul a călătorit pe această rută la 27 octombrie 1831, notând impresiile.
Revoluționar, fondator de școli și Francmason
În 1826, Petrache Poenaru este printre fondatorii actualului Coelgiu Carol I din Craiova, la 20 mai 1826. În 1835, a fondat Școala de Agricultură la Pantelimon. La 1841, a editat primul curs de Algebră din școala românească. Aceste fapte îl vor recomanda mai târziu pentru o carieră la Eforia Școalelor (Ministerul Educației).
Nu a abandonat ideile revoluționare. La 1848, a fost membru în Comisia care urma să elibereze robii. Primul set de măsuri, semnat de el, a fost datat 12 iulie 1848. Doi ani mai târziu, a fost cooptat în Eforia Școalelor. A fost Francmason. În 1856, a fost Maestru Venerabil al unei loje din București.
25 ani în slujba școlii românești
În perioada 20 octombrie 1850- 1 octombrie 1875, olteanul Petrache Poenaru a fost membru al Eforiei Școalelor. Eforia era predecesoarea Ministerului Educației. A aplicat Regulamentul Școlar semnat de către domnitorul Barbu Știrbei. A avut relații foarte bune atât cu Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite cât și cu Domnitorul Carol I al României.În 1867, a fost fondator al Școlii de Poduri și Șosele din București (Politehinca de azi). În 1870, a fost ales Membru al Academiei Române. A mai trăit până la 2 octombrie 1875.
Recomandările noastre
